Legendara lipsă de politeţe a parizienilor este, bineînţeles, o prejudecată. Însă, dincolo de toate, chiar dacă nu este complet adevărată, nu este nici complet falsă. Au simţit pe pielea lor sute de turişti, care au avut de-a face cu un taximetrist care a refuzat să îi ducă într-o direcţie care nu îi era pe plac, cu un chelner care a trântit pe masă comanda sau cu un trecător, care, atunci când au cerut o simplă informaţie, li s-a răspuns cu un „grohăit“ în franceză. Personalul din localuri detestă să vorbească orice limbă străină, iar atunci când totuşi se încumetă, limba lor este atât de „franţuzită“, încât cu greu îi poate înţelege cineva. De această problemă şi-au dat seama şi reprezentanţii Camerei de Comerţ şi ai Comitetului Regional de Turism, relatează repubblica.it. Aceştia au realizat un ghid pentru a-i învăţa pe angajaţii din turism să fie un pic mai politicoşi cu turiştii. Vor fi distribuite peste 30.000 de exemplare, menite a-i învăţa pe angajaţi cum să se comporte cu turiştii străini, care nu sunt simple personaje care nu ştiu să facă diferenţa dintre un „croque madame“ şi un „croque monsieur“ (gustări tipici franceze), ci, mai ales, cineva dispus să cheltuiască destul de mulţi bani în cel mai vizitat oraş de pe Bătrânul Continent. „Nu vrem să dăm lecţii comercianţilor. Scopul este de a le da simple sfaturi pentru a-i primi pe turişti“, a explicat pentru Parisien, Philippe Demonchy, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ.
Cuvinte alese
În noul ghid, comercianţii vor găsi fraza „Nu vorbesc limba… însă vă pot oferi informaţii în limba engleză“, în cinci limbi: germană, spaniolă, italiană, olandeză şi portugheză. Acum, că nici răspunsul în engleză nu va fi foarte clar, este cu totul altă „mâncare de peşte“. Singura problemă rămâne un segment de clienţi în continuă creştere, chinezii, care nu sunt nici ei campioni la limbi străine. Operaţiunea „politeţe“ se desfăşoară şi pe internet, unde site-ul www.doyouspeaktouriste.fr oferă sfaturi despre modul în care parizienii ar trebui să se comporte cu turiştii de diferite naţionalităţi. Aflăm, de exemplu, că italienii se caracterizează prin „simpatie şi rafinament“, că sunt sensibili, mai ales „la un bun raport calitate/preţ“ şi că apreciază „o mică atenţie pentru copiii lor“, călătoresc mai ales în cuplu (34,3%) sau singuri (27%), şi doar 5,1 în grup. Pentru nemţi, Parisul este o destinaţie mai degrabă romantică şi sunt interesaţi, în special, de gastronomie. Ei se aşteaptă la servicii de calitate în cursul întregii vacanţe, doresc informaţii clare şi concise, sunt şi ei atenţi la un bun raport calitate/preţ. Când vine vorba de Paris, americanii sunt atraşi mai ales de rafinamentul franţuzesc şi de spectacolul de lumini după lăsarea serii.
