Ministrul delegat pentru IMM-uri, mediul de afaceri și turism, Maria Grapini, a acordat un interviu pentru Oltenia Business şi pentru Gazeta de Sud, în care ne vorbește despre cele mai importante modificări legislative ce vizează acești „actori“ ai economiei: întreprinderile mici și mijlocii.
Astăzi, Maria Grapini este aşteptată la Craiova, pentru un dialog constructiv cu mediul de afaceri. Întâlnirea cu antreprenorii doljeni este intermediată de Oltenia Business, revistă economică editată de Gazeta de Sud în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie Dolj.
Redactor: Cum catalogaţi, în prezent, IMM-urile din România?
Maria Grapini: În prezent, economia mondială este caracterizată de cuvântul vulnerabilitate. Mesajul meu pentru IMM-uri este însă optimist, deoarece am convingerea că economia se va reașeza pe criterii de profitabilitate. Dacă vom deveni serioși și vom aplica în mod corect principiile de business, toate acestea, însoțite de acțiunile concrete de adoptare a unor politici legislative și fiscale cooerente și stabile ale guvernului, vom avea rezultate pozitive.
Red.: Ce ne puteți spune despre impozitul forfetar? Se va aplica în acest an?
M.G.: Aș începe cu o corectură absolut necesară: nu va fi vorba de introducerea unui impozit forfetar. Așa cum știți, în ultima lună, am reușit să am un dialog cu toate asociaţiile profesionale şi patronale din domeniul turistic, servicii, cooperaţie, industria prelucrătoare, pentru elaborarea studiului de impact privind introducerea acestei noi modalități de impozitare. Scopul acestui impozit nu este închiderea firmelor, ci scoaterea la suprafaţă a economiei „gri“. Pentru început, vom analiza impactul acestui impozit asupra sectorului hotelier/pensiuni și alimentației publice, mai exact restaurante. Rolul nostru este să adunăm toate datele și să facem o analiză. Introducerea unei noi modalități de impozitare este o măsură de fiscalitate, pe care o voi trimite Ministerului Finanțelor Publice, care va lua o decizie cu privire la aplicarea sau nu a acestui impozit.
Când luăm în calcul să introducem un astfel de impozit, nu ţintim închiderea firmelor. Cei din serviciile pe care le vom alege să intre sub acest model nu vor fi taxaţi decât pe modelul acesta. În plus, se va stabili un plafon până la care impozitul va fi zero.
Red.: Spuneaţi recent că unii agenţi economici vor fi vizitaţi de Fisc „și de 15 ori pe an“ dacă nu își plătesc impozitele. Către ce domenii de activitate vă concentrați atenția?
M.G.: Mă refeream strict la acei operatori economici care nu vor plăti acest impozit pe care îl avem în vedere și care riscă să fie vizitați de mai multe ori pe an de Fisc, la orice reclamație sau suspiciune de evaziune fiscală. În prezent, consilierii mei culeg toate datele pentru a avea un fond de calcul bine stabilit şi documentat. În alte ţări, de exemplu, se aplică la 27 de servicii. Vom analiza pentru început impactul asupra sectorului hotelier/pensiuni şi alimentaţiei publice/restaurante.
Red.: OUG nr. 8/2013 impune un impozit de 3% asupra veniturilor microîntreprinderilor care realizează o cifră de afaceri mai mică de 65.000 de euro. Dar înseamnă să plătească acest impozit și firmele cu pierderi. De ce nu s-au separat lucrurile?
M.G.: Actul normativ specificat mai sus este o inițiativă a Ministerului Finanțelor Publice și are ca principală reglementare reducerea pragului cifrei de afaceri de la 100.000 de euro la nivelul de 65.000 de euro pentru firmele care la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent aveau între unu și nouă salariați și care vor plăti un impozit de 3% pe cifra de afaceri. Această reglementare este una de unificare a plafonului de 65.000 de euro, întrucât agenții economici care au cifra de afaceri până la acest plafon nu sunt obligați să colecteze și să plătească TVA.
Reducerea plafonului se datorează faptului că acest prag a fost obținut de România în negocierile cu Comunitatea Europeană în ceea ce privește aplicarea prevederilor Directivei 2006/112/ EU ( Directiva TVA) privind regimul comun de TVA, ceea ce nu a permis unificarea acestui plafon în sensul creșterii sale la nivelul de 100.000 de euro. Opțional, agenţii economici care doresc să plătească impozitul de 3% pe cifra de afaceri până la plafonul de 100.000 de euro pot opta pentru acest lucru.
Țin să subliniez că această cotă de 3% din cifra de afaceri, conform reglementărilor anterioare, se aplică tuturor firmelor, indiferent de domeniul de activitate, care se încadrau într-o cifră de afaceri ce nu depăşea 100.000 de euro anual şi avea între unu şi nouă salariați.
Red.: Ar putea acest act normativ să închidă multe firme, la fel cum a făcut-o impozitul minim în 2010 (când zeci de mii de firme și-au suspendat activitatea)?
M.G.: Nu. Categoric nu.
Red.: Aţi amintit că se va modifica legea insolvenței. Ce modificări a propus mediul economic?
M.G.: Aș începe prin a mulțumi tuturor reprezentanților mediului de afaceri, care au ales să răspundă invitației mele la dialog și să se implice direct. Cum era normal, am primit numeroase propuneri, care sunt momentan în analiză și pe care le vom anunța în momentul în care vor fi stabilite.
Red.: În luarea deciziilor fiscale ce privesc IMM-urile vă consultați și cu mediul de afaceri?
M.G.: Dialogul și transparența au reprezentat priorități din primul moment al mandatului meu. În mod cert, absolut toate măsurile pe care le voi lua vor veni ca rezultat al dialogului cu reprezentanții mediului de afaceri. Așa cum vă spuneam, rolul nostru este să adunăm toate datele și să facem analize de impact. Deciziile privind măsurile de fiscalitate sunt luate de Ministerul Finanțelor Publice.
Red.: Care sunt cele mai grave probleme actuale ale companiilor din România? Pentru care dintre ele există soluții?
M.G.: În România, ca şi în ţările din Uniunea Europeană, majoritatea companiilor sunt întreprinderi mici şi mijlocii. Diferenţa este că România a rămas în urmă faţă de celelalte ţări din Uniunea Europeană, din punct de vedere al capitalizării întreprinderilor mici şi mijlocii, al potenţialului lor, al capacităţii de a se finanţa, de a se împrumuta şi, nu în ultimul rând, trebuie să spunem şi din punct de vedere al inovaţiei, al îndreptării activităţii spre produse inovatoare, cu plus valoare adăugată. Soluţii există pentru toate aceste probleme şi executivul are acest rol bine asumat de a le identifica şi implementa.
Red.: Cu ce va sprijini ministerul pe care îl conduceţi mediul de afaceri?
M.G.: Obiectivul general îl constituie dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe competitivitate şi spirit antreprenorial, pentru a face faţă concurenţei pe piaţa unică europeană şi în exteriorul Uniunii Europene. Viziunea noastră pe termen mediu şi lung, în acest domeniu, propune un pachet de 51 de acţiuni guvernamentale, articulate într-un set de 15 direcţii de acţiune, grupate în jurul a patru obiective specifice, şi anume: promovarea creşterii economice prin investiţii şi îmbunătăţirea climatului investiţional; creşterea transparenţei actului decizional, a politicilor publice prin stimularea şi promovarea comportamentului responsabil şi integrităţii în afaceri; îmbunătăţirea mediului de afaceri şi promovarea şi dezvoltarea antreprenoriatului, inclusiv în rândul unor grupuri-ţintă specifice: tineri, femei şi promovarea dreptului la a doua şansă pentru antreprenori, prin creșterea accesului întreprinzătorilor la consultanță şi servicii de formare şi instruire de calitate; creşterea capacităţii administrative a structurii de specialitate din cadrul Ministerului Economiei în scopul îmbunătăţirii proceselor de planificare strategică, analiză, monitorizare şi evaluare.
Modalitatea de aplicare a strategiei pe care ne-o propunem în domeniul mediului de afaceri are în vedere obiectivul fundamental al Ministerului Economiei de a susţine relansarea economică, urmărind în perioada imediat următoare revigorarea cererii interne, relansarea susţinută a producţiei industriale şi creşterea continuă a exporturilor, în condiţiile unui cadru macroeconomic stabil.
Red.: Ce intenţionaţi să faceţi dumneavoastră, în calitate de ministru, pentru IMM-urile din Oltenia?
M.G.: Ministrul delegat pentru IMM-uri, mediu de afaceri şi turism propune şi asigură implementarea de măsuri valabile pentru tot mediul de afaceri din România. Îmi propun pentru mediul de afaceri din întreaga ţară, deci şi pentru cel din Oltenia, să găsim soluţii rapide, reale şi legale pentru ca împreună să parcurgem drumul spre succes. De asemenea, voi susţine orice proiect viabil şi competitiv propus de actorii implicaţi în mediul de business local, fie că vorbim de autorităţile publice locale, reprezentanţi ai mediului academic local sau antreprenori din regiune.
Acţiuni prioritare ale ministrului Grapini
Maria Grapini a enumerat câteva dintre acțiunile prioritare pentru mediul de afaceri. Le amintim mai jos:
– Reconfigurarea structurii dedicate mediului de afaceri în cadrul Ministerului Economiei;
– Operaționalizarea Grupului de lucru pentru elaborarea și monitorizarea Planului de acțiuni referitor la îmbunătățirea mediului de afaceri stabilit prin HG nr. 803/2001.
– Implementarea proiectului cofinanțat din Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, intitulat „Identificarea/simplificarea barierelor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri; elaborarea și implementarea unor indicatori calitativi și cantitativi de monitorizare“.
– Restabilirea rolului și a importanței dialogului structurat și a consultării sistematice cu reprezentanții mediului de afaceri, cu scopul de a elabora politici publice și strategii cât mai adecvate cerințelor și preocupărilor mediului de afaceri.
