Comisarul-şef al Gărzii Financiare Dolj, Cornel Corcoveanu, ne-a acordat un interviu în care vorbeşte despre metodele cel mai des întâlnite prin care firmele fac evaziune fiscală, care sunt motivele pentru care Garda suspendă temporar activitatea societăților, cum ies la iveală veniturile nedeclarate ale firmelor. Comisarul-şef ne-a vorbit şi despre momentul în care o societate devine „controlabilă“ de către Garda Financiară. L-am întrebat şi cât sunt de coruptibili comisarii care lucrează în cadrul instituţiei.
Cornel Corcoveanu lucrează la Garda Financiară Dolj din 23 noiembrie 1992. Din 2005 a fost comisar-şef de divizie, iar din 2010 este comisar-şef. Are 51 de ani, este căsătorit şi are un copil.
Gazeta de Sud: Domnule comisar-şef, cât de mare este evaziunea fiscală în Dolj?
Cornel Corcoveanu: Din constatările Gărzii Financiare – Secţia Dolj, în anul 2012, actele şi faptele de evaziune fiscală se ridică la 70,5 milioane de lei, pentru un număr de 53 de agenţi economici. Din constatările noastre, principala formă de manifestare a evaziunii fiscale este reprezentată de înregistrarea de facturi fiscale false, provenite de la firme-fantomă cu scopul de a diminua obligaţiile de plată la bugetul de stat.
GdS: Adică firmele şi-au crescut nejustificat cheltuielile, pentru a-şi diminua profiturile?
C.C.: Firma a avut drept scop să îşi crească cheltuielile şi, implicit, să îşi diminueze impozitul pe profit, care ar fi fost de plată către bugetul statului sau, în multe cazuri, scopul societăţii care introducea documente nereale în contabilitate (documente din care nu putea fi identificat vânzătorul) era acela de a nu plăti nimic la stat.
GdS: Multe firme lucrează pe pierdere în acte. Cum este posibil?
C.C.: Dorinţa lor este să nu lucreze pe profit, din motivul precizat anterior.
GdS: Ce efect a avut asupra firmelor acţiunea de sigilare a tirurilor cu marfă la punctele de trecere a frontierei?
C.C.: Sigilarea tirurilor în vamă a avut ca efect diminuarea cazurilor de evaziune şi fraudă fiscală, având în vedere faptul că, înainte de monitorizarea în vămi, transportatorii, deşi locul efectiv de descărcare a mărfii era România, declarau că o descarcă în altă ţară. Ca efect al monitorizării s-a constatat că au crescut impozitele şi taxele plătite de agenţii economici.
GdS: Mărfurile ajungeau în ţară?
C.C.: O parte a mărfurilor avea ca destinaţie piaţa internă.
GdS: Practic, au ieşit la suprafaţă nişte venituri nedeclarate iniţial?
C.C.: Exact. Aceste venituri evidenţiate s-au concretizat în creşterea încasărilor la bugetul de stat şi a impozitului pe profit, pentru că prin continuarea activităţii de monitorizare a achiziţiilor intracomunitare, cu ocazia desigilării mărfii s-au întocmit acte de control din care a rezultat că transportul respectiv a ajuns la agenţii economici şi că aceștia au întocmit nota de intrare-recepţie în gestiunea societăţii. Acesta a fost aspectul cel mai important al monitorizării în punctele de trecere a frontierei. Practic, este o activitate de prevenţie.
GdS: Cum funcţionează desigilarea tirurilor la agenţii eonomici? Ajung la timp comisarii Gărzii Financiare la comercianţi să le desigileze marfa?
C.C.: Conform procedurilor ANAF, agentul economic anunţă Garda Financiară telefonic despre sosirea mărfii, după care echipa de control se deplasează la agentul economic, în ordinea anunţurilor făcute la Garda Financiară.
GdS: Cât a aşteptat cel mai mult un agent economic până la desigilarea mărfii primite?
C.C.: Trei-patru ore. Ne deplasăm în aceeaşi zi. Au fost perioade în care au existat chiar şi 26-28 de desigilări într-o singură zi.
GdS: Există cazuri în care a fost rupt nelegal sigiliul pus de Garda Financiară?
C.C.: Da. Există un singur caz, dar s-a constatat doar distrugerea sigiliului Gărzii Financiare, nu şi prejudiciul material. Adică marfa exista… Am sesizat organele de cercetare penală întrucât fapta exista, chiar dacă nu a fost cauzat un prejudiciu material. În cursul anului trecut, s-a constatat existența unui număr de 150 de sigilii deteriorate, adică acestea nu figurau în aplicaţia noastră on-line că ar fi părăsit ţara (sigiliul Gărzii se aplică la momentul intrării în ţară a mărfii, apoi transportatorii declară că doar tranzitează România şi vor ieşi din ţară pe la un alt punct de trecere a frontierei, urmând ca acolo să se desigileze marfa). Dacă nu figurează că a părăsit ţara, atunci ne sesizăm noi. Pentru cele 150 de sigilii care nu figurau că ar fi părăsit ţara s-au întocmit dosare penale transportatorilor, iar luna următoare, brusc, a scăzut numărul de sigilii deteriorate.
GdS: Cum mai fac firmele noastre evaziune?
C.C.: Prin modalităţile cunoscute: neînregistrarea și nedeclararea veniturilor obținute, înregistrarea de facturi fiscale false provenite de la firme-fantomă, astfel cum am precizat, declararea fictivă și nefuncționarea la sediile sociale, refuz de prezentare la control.
GdS: Care este „reţeta“ cea mai des întâlnită prin care firmele încearcă să fraudeze statul?
C.C.: Domeniile de activitate constatate de Garda Financiară – Secţia Dolj în 2012 au fost două. Unul: livrări intracomunitare fictive înregistrate către state ale UE, dar mărfurile au ajuns efectiv în România. Deci, în realitate, desfăşurarea activităţii firmelor respective era doar pe teritoriul ţării. Al doilea domeniu de activitate, ca urmare a constatărilor noastre, a fost în sfera materialelor reciclabile, în domeniul produselor feroase şi neferoase (deşeuri de aluminiu, lingouri de aluminiu, deşeuri de plumb, cupru). Produsele sau materialele reciclabile au fost livrate către societăţi ce aveau ca obiect de activitate achiziţia şi valorificarea, respectiv dezmembrarea produselor reciclabile, iar firmele ce aveau ca obiect de activitate intermedierea unor astfel de produse au înregistrat pe costuri documente aşa-zis fiscale de la furnizori care au fost inactivi, radiaţi sau care nu au recunoscut tranzacţia respectivă şi nu au avut un astfel de obiect de activitate. Într-un cuvânt, au folosit documente false.
GdS: De ce procedau în acest sens? Să scape de plata TVA la stat?
C.C.: Consecinţa a fost, pentru firmele producătoare de produse agroalimentare şi alte produse, că nu plătesc TVA, iar pentru firmele care au intrat în acest circuit de desfacere a produselor respective, consecinţa a fost de nedeclarare și sustragere de la plata către bugetul de stat a impozitului pe profit și TVA.
GdS: De ce credeţi că unii continuă astfel de acte, deşi mulţi evazionişti sunt descoperiţi într-un final?
C.C.: Având în vedere faptul că tentaţia este mare în România, veniturile cele mai mari ale firmelor se obţin din evaziunea fiscală, pentru că nu sunt impozitate.
GdS: Deci tendinţa de a face evaziune este din ce în ce mai mare?
C.C.: Aşa este.
GdS: Există evaziune fiscală şi în alte state din UE, dar acolo este mult mai mică decât la noi. De ce credeţi că este aşa de mare evaziunea la noi?
C.C.: Vă rog să-mi permiteţi să nu răspund la această întrebare.
GdS: Ai noştri au „portiţe“ mai mari de scăpare?
C.C.: Mă abţin…
GdS: Adică pot să scape mai uşor?
C.C.: Nu comentez…
GdS: Cum se descurcă Garda Financiară Dolj cu 19 comisari?
C.C.: Având în vedere acţiunile în care suntem implicaţi: monitorizarea achiziţiilor intracomunitare, controale încrucişate pe care trebuie să le efectuăm la solicitarea altor organe, cât şi controale tematice pe care trebuie să le desfăşurăm cu privire la respectarea regulilor de comerţ încercăm, cu personalul existent, să aducem la îndeplinire sarcinile ce revin instituţiei.
GdS: Mai rămâne personal care să se ocupe de mediul de afaceri, în speţă, de controale inopinate la firme?
C.C.: În general, controalele inopinate au fost efectuate cu prilejul controalelor încrucişate efectuate ca urmare a petiţiilor primite, cât şi a controalelor efectuate cu ocazia sărbătorilor.
GdS: Ce controale au fost efectuate de sărbători?
C.C.: În pieţe şi târguri de pe raza judeţului, ocazie cu care s-au constatat nereguli cu privire la nerespectarea regulilor de comerţ, cât şi neutilizarea sau nedotarea cu aparate de marcat electronice fiscale.
GdS: La câte firme s-a suspendat activitatea pentru că nu aveau case de marcat fiscale sau pentru că le utilizau pe cele existente?
C.C.: În cursul anului 2012, s-au aplicat 34 de suspendări de activitate, din care 13 pentru nedotarea cu aparat de marcat electronic fiscal şi 21 de suspendări pentru neutilizarea acestuia.
GdS: După cât timp îşi reiau acestea activitatea?
C.C.: Cei care nu au aparat de marcat electronic fiscal îşi reiau activitatea după ce îl achiziţionează şi îl înregistrează la Direcţia Generală a Finanţelor Publice, iar cei care nu l-au utilizat – după trei luni de la suspendare îşi pot relua activitatea.
GdS: Îi mai verificaţi, ulterior, pe agenţii economici care îşi reiau activitatea?
C.C.: Desigur.
GdS: Şi mai „recidivează“, adică mai continuă să nu utilizeze casa de marcat?
C.C.: Cei sancţionaţi, nu!
GdS: Aţi mai controlat restaurante dintre cele care organizează nunţi şi petreceri de Revelion?
C.C.: În cursul anului 2012 au fost verificate unităţi de alimentaţie publică dintre cele care organizau evenimente.
GdS: Şi la câţi administratori s-au întocmit dosare penale?
C.C.: Nu pot să menționez numărul, dar pot să afirm că s-au constatat impozite şi taxe suplimentare, însă nu în toate cazurile controlate.
GdS: Unităţile de alimentaţie publică sunt locuri unde se poate practica evaziunea fiscală. Veţi continua controalele şi anul acesta?
C.C.: Da. Vom continua şi în 2013.
GdS: Să revenim puţin la mediul de afaceri. Vor sta anul acesta liniştite firmele corecte, privind prin prisma faptului că nu le va mai controla Garda Financiară de două-trei ori pe an, ca în anii anteriori?
C.C.: Verificarea agenţilor economici se face pe baza unei analize de risc, în urma controalelor tematice şi a sesizărilor primite din partea persoanelor fizice sau juridice, conform metodologiei ANAF.
GdS: Dacă societatea lucrează „la vedere“, atunci nu vine Garda Financiară în control?
C.C.: Dacă indicatorii de risc stabiliţi de către ANAF sunt mici (sub formă de punctaj), atunci organele de control, şi, în speţă, Garda Financiară, nu efectuează controale. Dacă indicatorii sunt mari, atunci verificarea la agenţii eonomici respectivi se face cu celeritate.
GdS: Când riscă o firmă să primească un control de la Gardă şi care sunt factorii de risc despre care vorbiţi?
C.C.: Atunci când din declaraţiile fiscale cu privire la impozitul pe profit, TVA, impozit pe venit, salarii nu există corelaţie în balanţă şi în bilanţ.
GdS: Dar se pot modifica declaraţiile depuse la Fisc, chiar şi decontul de TVA se poate modifica… Şi se depun declaraţii rectificative, care corectează erorile anterioare.
C.C.: Da, dar este important şi când se modifică aceste date. Se face corelaţie cu Declaraţia 394, unde sunt declarate livrările şi achiziţiile, adică atât furnizorii, cât şi clienţii, beneficiarii mărfii.
GdS: Care sunt cele mai grave greşeli ale mediului local de afaceri?
C.C.: Din punctul de vedere al Gărzii Financiare, cele mai grave erori se referă la constatările menţionate anterior, în principal, utilizarea documentelor nereale, care nu sunt conforme cu Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală şi Legea societăţilor comerciale.
GdS: Spuneaţi în anii anteriori că sunt multe sesizări în Dolj, transmise de Oficiul Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor. Câte cazuri se confirmă în Dolj?
C.C.: În 2012 am făcut verificări pentru Oficiul Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor la şase agenţi economici, acte de control ce au fost înaintate către instituţia respectivă, Oficiul fiind organul abilitat care constată acţiuni de spălare a banilor.
GdS: Din ce domenii de activitate erau cei şase agenţi economici verificaţi?
C.C.: Alimentaţie publică şi producţie de produse alimentare.
GdS: Care este cel mai spectaculos caz de evaziune fiscală descoperit de Garda Financiară Dolj în ultimul an?
C.C.: Livrările fictive de produse alimentare (zahăr, ulei, carcase de porc), dar şi nealimentare (îngrăşăminte chimice, ulei de motor) – în general, produse cu vânzare rapidă, pentru a se obţine cât mai repede bani. De exemplu, persoane fizice cu domiciliul în România, care figurau ca asociaţi la firme din Bulgaria, Ungaria şi Cehia, mimau livrări intracomunitare, dar marfa avea ca circuit comercial teritoriul naţional. Interesant a fost că adevăratul circuit s-a constatat prin suprapunerea fluxurilor de bani, fluxuri desfăşurate atât prin intermediul chitanţelor, ca document de plată, cât şi prin intermediul instituţiilor bancare (s-a solicitat instituțiilor bancare şi ne-au transmis istoricul conturilor fiecăruia dintre cei verificaţi), cu circuitul mărfurilor. A fost o muncă de şase luni în acest caz…
GdS: Care a fost valoarea prejudiciului stabilit în acest caz?
C.C.: Nouă milioane de euro. După finalizarea verificărilor, constatările secţiei au fost înaintate secţiilor teritoriale ale Gărzii Financiare, unde aveau sediul social producătorii de bunuri, conform Codului Fiscal, în vederea stabilirii TVA-ului colectat aferent livrărilor intracomunitare simulate.
GdS: Sunt comisarii Gărzii Financiare oameni coruptibili, în sensul că iau ei mită?
C.C.: Nu, pentru că sunt bine plătiţi.
GdS: Dar aţi primit reclamaţii din mediul de afaceri la adresa comisarilor coruptibili?
C.C.: Nu. Garda Financiară consideră condamnabil acest tip de comportament şi îi încurajează pe cei care au dovezi să le prezinte organelor de urmărire penală.
GdS: Cum veţi combate evaziunea fiscală în 2013?
C.C.: Printr-o mai bună coordonare şi organizare a activităţii, dacă va fi cazul.
