Nici una dintre plângerile făcute în acest an la Colegiul Medicilor Dolj nu s-a soluţionat cu vreo decizie în favoarea pacienţilor care au considerat că au fost trataţi greşit de către medici
Malpraxis este un cuvânt întâlnit frecvent în lumea medicală şi se referă la tratamentul incorect sau neglijent aplicat de medic unui pacient, care îi produce acestuia prejudicii de orice natură, în relaţie cu gradul de afectare a capacităţii fizice şi psihice. Pentru a putea profesa, medicii plătesc anual o sumă de bani drept asigurare de malpraxis, iar firmele de asigurări ar trebui să-i despăgubească, la rândul lor, pe cei care au avut de suferit din cauza unei neglijenţe medicale. Dar, mai întâi, această neglijenţă trebuie dovedită. În România, cazurile în care s-a ajuns la concluzia că medicul se face vinovat de malpraxis şi că trebuie sancţionat se pot număra pe degetele de la o mână. Colegiul Medicilor (CM) este cel care dă verdictul, prin Comisia de Disciplină, dar procedura este de durată şi se aseamănă cu cea din justiţie.
Plângerile depuse de pacienţi trec prin filtrul unui departament de deontologie al CM, care decide dacă se dă sau nu curs reclamaţiei respective. Apoi intră în rol Comisia de Jurisdicţie, care instrumentează cazul şi adună toate datele (acte medicale, declaraţii părţi), în vederea întocmirii dosarului de anchetă disciplinară, venind, totodată, şi cu propuneri de soluţionare a cazului. Decizia îi revine însă Comisiei de Disciplină, singura în măsură să stabilească, pe baza probelor din dosar, dacă este sau nu culpă medicală.
Nici o sancţiune în Dolj, în 2012
Numai că deciziile luate sunt parcă în concordanţă cu proverbul „Corb la corb nu-şi scoate ochii“. Analizând activitatea Colegiului Medicilor Dolj din acest punct de vedere, constatăm că în anul 2012 nu s-a aplicat nici o sancţiune în rândul medicilor care au făcut obiectul unor acuzații de malpraxis. Încercând să aflăm, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, câte plângeri pentru malpraxis s-au primit la CM Dolj de la începutul anului, câte au ajuns pe masa Comisiei de Disciplină, câte anchete s-au finalizat şi în câte s-a stabilit că este vorba de culpă medicală (şi, implicit, ce măsuri s-au dispus), răspunsul a fost sec, dat după trei săptămâni de discuţii şi analize în cadrul instituţiei pe seama conţinutului său.
„În cursul anului 2012, s-au înregistrat pe rolul Comisiei de Disciplină 17 dosare, dintre care şapte au fost soluţionate şi zece sunt în curs de soluţionare. Din cele şapte decizii pronunţate, două au rămas definitive şi cinci sunt contestate la Comisia Superioară de Disciplină. Menţionăm că nu s-a aplicat nici o sancţiune“, este răspunsul oferit de Colegiul Medicilor Dolj, după ce a trecut prin trei şedinţe. „Nici nu ar putea să dea alte verdicte. Medicii plătesc anual o cotizaţie, în calitate de membri ai Colegiului, fără autorizaţie de la Colegiu nu poţi profesa, aşa că se merge pe principiul «Corb la corb nu-şi scoate ochii». Nu am auzit ca vreun medic să fie sancţionat, exceptând poate mult mediatizatul caz Ciomu, dar şi acest doctor profesează acum fără probleme. Nu am auzit nici ca vreo societate de asigurări să plătească pentru malpraxis, deşi încasează milioane de lei pentru acest tip de asigurare“, susţine o persoană cu funcţie de conducere din sistemul sanitar.
Deciziile, acoperite de literatura de specialitate
Un membru al Comisiei de Disciplină care analizează cazurile din Dolj ce ajung la Colegiul Medicilor susţine că regulile sunt foarte precise atunci când se dă un verdict: „Noi doar analizăm probele de la dosar şi dăm sentinţa, în baza celor stabilite de comisiile de specialitate. Acestea sunt conduse de un profesor cu greutate în specializarea respectivă, iar dacă acesta susţine că există în literatura de specialitate un singur caz în care se poate întâmpla situaţia ce face obiectul plângerii, atunci nu poţi da alt verdict. Regulile sunt foarte precise. Deciziile sunt acoperite de fiecare dată de literatura de specialitate“.
Comisia Superioară de Disciplină, acolo unde au ajuns cele cinci contestaţii din Dolj, se întruneşte la Bucureşti şi este forul care dă sentinţa finală din partea Colegiului Medicilor din România. Aici ajung, de regulă, contestaţii venite de la pacienţii care încă speră la o soluţionare favorabilă a cazului lor, dar şi medicii pot face contestaţie dacă sunt nemulţumiţi de verdict, invocând literatura de specialitate.
Ce atribuţii are Colegiul Medicilor
Potrivit statutului, Colegiul Medicilor din România (CMR) este o instituţie de interes public, neguvernamentală, apolitică şi fără scop patrimonial. Colegiul are personalitate juridică şi este autonom în raport cu orice autoritate publică, exercitându-şi atribuţiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni. Obiectul principal de activitate al CMR este controlul şi supravegherea exercitării profesiei de medic, aplicarea legilor şi regulamentelor care organizează şi reglementează exerciţiul profesiei, reprezentarea intereselor profesiei de medic şi păstrarea prestigiului acestei profesiuni în cadrul vieţii sociale. Colegiul Medicilor este cel care organizează judecarea cazurilor de abateri de la normele de etică profesională, de deontologie medicală şi de la regulile de bună practică profesională, în calitate de organ de jurisdicţie profesională.
„Ca organizaţie profesională, CMR apără demnitatea şi promovează drepturile şi interesele membrilor săi în toate sferele de activitate, apără onoarea, libertatea şi independenţa profesională a medicului în exercitarea profesiei, asigură respectarea de către medici a obligaţiilor ce le revin faţă de pacient şi de sănătatea publică“, se mai specifică în statutul Colegiului Medicilor din România.
