City-managerul Craiovei, Gheorghe Nedelescu, a vorbit, într-un interviu acordat GdS, despre problemele cu care se confruntă orașul și despre soluțiile de rezolvare a acestora
GdS: De ce scoateți Salubritatea la privatizare?
George Nedelescu: Era exclus ca Salubritatea să mai funcționeze din martie 2013. Nu mai au licență și nu mai puteau să o ia. Ei acum funcționează cu o extensie de urgență, nu mai au dreptul la licență. Suntem obligați să facem această privatizare. Altfel, nu am fi scos la concesiune. Ne doream ca acest serviciu să rămână al nostru. Și când am fost viceprimar am pledat să rămână la noi. Mai mult, când s-a făcut acest SRL am fost singurul care s-a opus.
Să nu înțeleagă cineva că sunt împotriva privatizării. Activez în domeniul ăsta ca patron pe anumite implicări pe care le am, dar eu consideram că era mult mai bine dacă era în subordinea noastră.
Vreau să vă spun că, împreună cu primarul, studiem posibilitatea, chiar dacă am dat două hotărâri de consiliu, să găsim o soluție să menținem, totuși, Salubritatea în subordinea consiliului local, să nu o privatizăm. Noi nu vrem să o privatizăm.
GdS: Pe ce perioadă se va concesiona?
G.N.: Sunt probleme pe care le clarificăm când încheiem contractul. Dacă o luăm legal, trebuie să negociem ca salariații să rămână o perioadă. Prețul nu poate crește decât cu aprobarea consiliului local. Perioada poate fi de opt ani, de zece ani. Contractul va fi supus aprobării consiliului local.
GdS: Poate fi Salubritatea profitabilă?
G.N.: Da, societatea este o societate profitabilă. Acum nu este, dar v-aș da un singur exemplu. Când am preluat managementul la Salubritate, prin analizele pe care le‑am făcut, măsurile pe care le-am luat, am reușit să scădem numărul bonurilor pentru turism. Dacă în ultima lună s-au consumat 206 bonuri, în luna când m-am ocupat au fost 106. Dacă în ultima lună de administrare a lor au dus mai puțin gunoi în rampa de la Mofleni decât am dus eu în prima lună de mandat, totuși, motorină am consumat cu 2,7 tone mai puțin. Vedeți? Și e loc de mai mult bine. Sunt prea mulți șefi la Salubritate, inclusiv la nivelul execuției. Sunt patru directori. Mai mult, cheltuielile indirecte se ridică undeva la 55%, adică salarii cu munca vie și tot ce înseamnă indirect. Este un procent foarte mare. La o societate privată, ne-ar spune că această societate ar trebui să fie în faliment de mult. Cel care o va prelua o va rentabiliza. Sunt convins că nu va rămâne cu patru directori. O altă anomalie sunt impiegații. Unul dintre ei se ocupă de trei sferturi din parcul de mașini, iar altul de un sfert. Primul se putea ocupa și de sfertul ăsta. E loc de mai bine. Sunt unele lucruri pe care nici eu nu le-am pus la punct din cauza timpului scurt. Trebuie văzut cât se depozitează în rampă, deoarece, când am venit, am avut o mare surpriză. Dădusem ordin să avem permanent om la cântarul de la groapa de la Mofleni. Mi-au spus că omul nostru nu este lăsat la cântar de către Ecosud. I-am cerut să ne dea un raport zilnic și să fie schimbat lunar, să nu se împrietenească prea mult cu ei. Trebuie să fim foarte atenți la cei care ridică gunoiul, și nu mă refer la asociații de proprietari, ci la SRL-uri. Aici poate interveni un interes. Firma să aibă șase metri cubi de gunoi și să se înțeleagă cu echipajul să spună că a luat doar doi. Diferența o transport și o și plătesc în rampă. Nu am ce comenta despre prețul la rampă. Trebuia să plătim 10,8 dolari pe tonă cu TVA și acum plătim 21 de euro pe tonă.
GdS: La ultima acțiune de demolare a taberelor construite ilegal pe domeniul public, spuneați că primăria trebuie să plătească 800.000 de lei pentru că nu a colectat selectiv o anumită cantitate de deșeuri. Sunt vinovați cei care fură PET-uri din containere?
G.N.: Este vorba despre reducerea cu 15% a cantității depuse în rampă. Indiferent de cantitatea care se depune în rampă, prin lege se spune că 15% trebuie să dovedim că am reciclat-o. Această sumă reiese în funcție de cantitatea care a fost dusă în 2011 la rampă. Iar acești bani trebuie să-i plătim la fondul de mediu.
GdS: Și chiar sunt vinovați de această penalitate cei care fură PET-urile din containere?
G.N.: O leg de cei care ne fură PET-urile din clopote și capacele de la canale. Adulții își bagă copiii în clopote și scot afară PET-urile. Au creat un dispozitiv și ne dau clopotul peste cap. Poliția Locală are o singură patrulă. Atunci când au văzut că monitorizăm, s-au oprit sau ne-au dat foc la ele.
GdS: Sunt străzi unde nu găsești un coș de gunoi, dar vrem să avem un oraș curat…
G.N.: Este adevărat. 80 de coșuri sunt la reparat. Nu există dimineață să nu ieșim în traseu și să nu găsim coșuri distruse. Dau cu picioarele în ele. În prezent, montăm în cartierul 1 Mai.
GdS: În ce stadiu este licitația pentru deszăpezire?
G.N.: A fost o licitație pe 31 octombrie, dar a fost anulată, deoarece aceia care au venit la licitație au avut prețul mai mare decât cel estimat de noi. Am pornit procedura de urgență și vom trece la negociere directă. Am anunțat pe site. În zece zile, săptămâna viitoare va avea loc. Vreau să spun că facem negocierea directă la același preț. Să nu creadă cineva că a venit o societate și a cerut mai mult și ne-am speriat.
Vreau să spun că sunt supărat pe firmele care lucrează în Craiova și înțeleg să vină numai atunci când le e bine. La deszăpezire înțeleg foarte bine că nu vor câștiga, pentru că nu mai au acel timp de așteptare. Dar vom rezolva și această problemă. Aveau capacitatea tehnică să vină. RAADPFL și Salubritatea sunt pregătite și ele.
GdS: Chiar și fără timpul de așteptare, prețul este mai mare. Include el cumva și tariful de așteptare?
G.N.: Prețul acum este o idee mai mare, ca să includă și acel tarif, iar de asta vă veți convinge la finalul deszăpezirii.
GdS: GdS a prezentat un raport al Curții de Conturi în care se spunea că Salubritatea a plătit din banii primăriei depozitarea gunoiului și nu serviciul de deszăpezire.
G.N.: Nu este în regulă. Pentru acea penalitate către Ecosud nu există o prevedere bugetară. Este prima dată când se întâmplă așa ceva, pentru că noi suntem asociați cu Ecosud. Am avut restanțe mult mai mari la ei și nu am plătit niciodată penalitate. Ce este curios acolo, este că Ecosud ne-a acționat în instanță pentru 6,6 milioane de lei, iar consiliului local nu i s-a adus la cunoștință acest lucru. Nimeni nu a așteptat să se termine judecata, s-a mers pe înțelegere cu Ecosud, iar ei și-au retras acțiunea după ce au primit 2,3 milioane de lei, în care intră și plata avocaților lor. Nu este legal ce s-a întâmplat. Nu a fost împuternicire de la fostul primar sau de la consiliul local pentru conducerea Salubrității să facă o astfel de negociere.
În aceste zile vom analiza auditul pe care l-am comandat și vom dispune măsuri.
GdS: Cum scăpați de fraudele de la asociațiile de proprietari?
G.N.: Proprietarii și-au dat mâna și au creat aceste asociații. A nu se înțelege că noi nu putem interveni. Numai ele își pot schimba președintele. Mai mult, președintele nu are o subordonare directă față de mine. Nu am oameni suficienți să facă o verificare de fond, ci doar una economică, iar, când constat nereguli, nu pot decât să sesizez poliția, Parchetul.
Când am sesizat la poliție, ei nici nu iau în calcul controlul făcut de mine. Ei comandă o expertiză. Pe lângă faptul că trenează aceste dosare, avem probleme cu câteva asociații. Avem o asociație, 24 din Craiovița Nouă, pe care din 2007 încercăm să o controlăm și nu reușim. Am cerut sprijinul poliției. Ea efectiv nu mai există, nu și-a mai ținut adunările generale, dar cineva strânge banii așa cum îi strânge. Pentru a evita astfel de situații, încercăm să modificăm și vom avea în ședința de consiliu viitoare un proiect de modificare a regulamentului administratorilor. Vrem să fim mult mai atenți cu ei. Am trecut la retragerea atestatelor și vom mai retrage, dar, din păcate, noi le retragem dreptul să mai presteze și ei găsesc înțelegere cu președintele și se angajează casier, contabil ca să stea în funcție. Membrii asociației trebuie să se implice mai mult, oamenii nu se duc la ședințe. Unii nu știu, alții nu au timp, pe alții nu-i interesează. Și apoi vin la noi să se plângă.
Dacă se introduce distribuția pe orizontală, s-a terminat. Odată cu cele 258 de blocuri pe care vrem să le reabilităm, în mod sigur terminăm. La ora actuală, la curent nu rămâne nimeni cu el neplătit, pe când la noi își permit, pentru că trăim la comun.
Asociația va mai avea un rol, fără discuție, însă rămâne iluminatul de pe scară, acoperișul blocului, curățenia pe scară. Oamenii hotărăsc. Nu va mai fi această situație să plătească căldura.
GdS: Câinii comunitari sunt din ce în ce mai mulți…
G.N.: Este cea mai mare problemă pe care o avem. Conform legii, eu pot lua de pe domeniul public doar un câine necrotaliat, agresiv sau bolnav. Pe restul, nu putem. Dacă nu are cercel, îl duc în adăpost, îl tratez, iar după șapte zile trebuie să-i dau drumul, pentru că altfel vine Curtea de Conturi și mă pune să plătesc zilele în plus.
Am colaborat cu asociațiile pentru protecția animalelor. Prin sponsorizare am făcut rost de materiale și construim zece cuști noi pentru cățelele cu pui. Cuștile sunt aproape gata. Referitor la adăpost, trebuie spus că a avut loc licitația. Vom avea rezultatul în două-trei zile.
GdS: S-a tot vorbit de aceste sponsorizări. Cine este atât de darnic cu orașul?
G.N.: În cazul câinilor, o societate le-a dat niște boxpaleți și noi am pus mână de lucru, iar asociația a venit cu hrană. La sensul giratoriu de la Ford am discutat cu CEZ și și-au mutat traseele pe banii lor, la Gaze – la fel, la Romtelecom – la fel. După care vine Delta, pentru că lucrează în municipiu și a luat atâția bani, și toarnă asfalt și pune borduri, iar RAADPFL îmbracă zona în verde. Ăștia sunt sponsorii.
GdS: E un fel de taxă pe care o plătesc…
G.N.: Am apelat la ei și au înțeles. Și noi am înțeles. Puteam să ne opunem, de exemplu, că acum breteaua este închisă și nu s-a închis când se lucra la pasaj. Dar am zis că trăim în același oraș…
