Cea mai veche unitate spitalicească din Craiova este înglodată în datorii, riscă oricând să rămână fără apă, curent şi căldură, iar posibilităţi de redresare a situaţiei din partea conducerii nu se întrevăd. Singura modalitate de a aduce spitalul pe linia de plutire este un ajutor bănesc din partea autorităţilor locale şi a sponsorilor.
Spitalul Municipal „Filantropia“ din Craiova a ajuns într-o situaţie dezastruoasă şi doar o minune îl mai poate scoate la liman. Unitatea sanitară adună, de câţiva ani, datorii după datorii, şi nici un ajutor primit până acum nu a putut-o aduce pe linia de plutire. Unitatea riscă din nou să rămână fără utilităţi, după ce a primit numeroase înştiinţări de la furnizori. Recent, maternitatea spitalului a rămas fără curent, însă a fost rebranşată rapid, la solicitarea primăriei, după ce s-au mai achitat câteva din facturile restante. Nici furnizorii de gaze nu le-au mai acordat înţelegere, de astăzi la spital urmând să se sisteze furnizarea de gaze naturale „în condiţiile neachitării debitelor restante de 483.500 de lei“, după cum se specifică în înştiinţarea primită de la GDF Suez.
„Trebuie să facem ceva ca să nu ne trezim fără căldură la iarnă. Gazele sunt chiar o mare problemă, pentru că, pe timp de iarnă, valoarea lunară a unei facturi poate ajunge şi la 200.000 de lei, o sumă imensă pentru noi. Clădirea este veche, de peste 100 de ani, izolaţiile nu sunt făcute bine, de aici şi consumul mare. Pentru gaze ne-ar trebui un parteneriat cu primăria, să ne ajute să plătim restanţele de 17 luni pe care le avem la GDF Suez. Reprezentanţii de la Craiova ai furnizorului de gaze nu mai vor să stea de vorbă cu noi, ne-au recomandat să discutăm cu conducerea de la Bucureşti“, a afirmat managerul Spitalului „Filantropia“, dr. Alice Gavrilă.
Banii de la guvern, insuficienţi
Luna trecută, unitatea medicală a primit din fondul de rezervă bugetară al guvernului suma de 856.000 de lei, pentru plata unor arierate aferente cheltuielilor curente până la data de 6 aprilie 2012. Din aceşti bani, spitalul a plătit pentru utilităţi, service aparatură şi întreţinere 692.268 de lei, dar a rămas în continuare cu datorii mari. „Cei mai mulţi bani s-au dus la gaze, 222.000 de lei, dar am plătit şi pentru apă – 147.770 de lei, pentru curent – 20.243 de lei, pentru service, în total 692.268 de lei. Restul de 163.732 de lei nu ştiu ce să mai facem cu ei. Ar trebui să vorbim cu primăria să vedem dacă putem plăti altceva. Dacă nu, o să-i dăm înapoi. O parte din aceste datorii s-au mai plătit din fondul de CAS, aşa a considerat vechea conducere. Nu aveau de unde să ştie atunci că vor veni aceşti bani de la guvern, dar avem nevoie şi de diferenţa rămasă, pentru că nu s-au achitat toate datoriile. La CEZ mai avem de dat aproape 140.000 de lei, la gaze vreo 490.000 de lei. Nu mai vorbesc de furnizorii de medicamente! Cred că o să înceapă să ne dea în judecată pentru neplată“, a mai spus dr. Alice Gavrilă.
Spitalul „Filantropia“ se află pe marginea prăpastiei, iar posibilităţi de redresare a situaţiei din partea conducerii nu se întrevăd. „Noi ne zbatem, facem tot ce ne stă în putinţă să menţinem spitalul la limita supravieţuirii, dar fără ajutor este foarte greu. Nu suntem unitate de monospecialitate, cum sunt Spitalul de Boli Infecţioase şi cel de Neuropsihiatrie, asta nu înţelege lumea. Avem 12 specialităţi, săli de operaţie, normal că avem nevoie de mult mai mulţi bani decât celelalte spitale. Nu putem supravieţui altfel. Banii primiţi de la Casa de Asigurări de Sănătate şi veniturile proprii abia ne ajung pentru salarii“, susţine managerul spitalului, Alice Gavrilă. „Ar fi mare păcat să nu se găsească soluţii pentru a ieşi din această situaţie, pentru că suntem spital municipal, aparţinem Craiovei şi craiovenilor“, a adaugat medicul primar ATI.
Medicii, investiţii pe cont propriu
Spitalul are 495 de paturi, 853 de angajaţi şi îşi desfăşoară activitatea în mai multe clădiri: cea cu Maternitatea, în curtea căreia se mai află Compartimentul de Primiri Urgenţe şi Centrul de Hematologie, cea de lângă fosta Curte de Apel, revendicată de Casa de Pensii, cea de pe strada Severinului, unde sunt birourile şi Ambulatoriul, şi cea de la Parcul „Romanescu“, unde este spitalul de copii. Într-o lună, în acest spital sunt internaţi în jur de 1.600 de bolnavi, iar anual la Maternitate se nasc, în medie, 1.200 de copii. „Cea mai mare bucurie a noastră este atunci când o mămică pleacă de aici zâmbind, cu copilul în braţe, sau când un bolnav se însănătoşeşte. Restul nu mai contează“, susţin medicii de la „Filantropia“.
Aceştia au găsit soluţii pentru a mai pune spitalul pe picioare, din punct de vedere al calităţii serviciilor oferite, dar sunt insuficiente. „Am strâns bani de la fiecare medic şi am făcut un fond al spitalului. Din ei am cumpărat frigidere, am pus aer condiţionat în unele saloane, am făcut uşile din termopan, cele mari de la intrare. Saloanele de la Maternitate le-am renovat tot cu bani de la noi. Pentru că furnizorii nu ne mai aduc medicamente, din cauza datoriilor, iar stocurile sunt pe sfârşite, mai cumpărăm şi unele medicamente din aceşti bani“, afirmă cadrele medicale din conducerea spitalului. Pe lângă banii de la medici, unitatea a mai beneficiat şi de mici ajutoare de la firme şi fundaţii. „Unii ne-au oferit mâncarea bolnavilor pentru o săptămână, alţii medicamente şi materiale sanitare, alţii aparatură. Am primit chiar şi mese, scaune, dulapuri“, mai spun medicii.
Fonduri de la bugetul local pentru Spitalul „Filantropia“ sunt aproape imposibil de obţinut anul acesta, după cum preciza recent, pentru GdS, viceprimarul Craiovei, dr. Cristina Calangiu. Cum nici de la CAS Dolj nu vor mai sosi prea mulţi bani în 2012, în urma rectificării bugetare, singura şansă de supravieţuire a spitalului rămân tot sponsorizările. „Firmele mari din Craiova ar putea veni în ajutorul nostru, în ajutorul celui mai vechi spital din oraş. Nu neapărat cu bani, ci cu medicamente, materiale, aparatură, orice altceva ce ne poate fi de folos. Asta ar fi momentan singura soluţie“, a conchis managerul Alice Gavrilă. Până când se vor găsi soluţii viabile de redresare a situaţiei, spitalul rămâne cu imaginea nou-născuţilor, care nu au nici o vină pentru problemele din sistemul sanitar, şi a proaspetelor mămici chemate la masă cu clopoţelul, în lipsa altui sistem de informare.
