Peste 100 de cazuri noi de hepatită s-au consemnat anul trecut în judeţul Dolj, în timp ce la polul opus se află Gorjul, cu doar nouă cazuri
Hepatitele virale (HV) de tip B, C şi A continuă să afecteze în prezent, la nivel global, sute de milioane de persoane, care devin expuse implicit la ciroză şi cancer. Unul din 12 indivizi este afectat de hepatita cronică B sau C, bărbaţii fiind, în general, mai expuşi decât femeile la acest tip de boală. Categoriile de vârstă cele mai afectate sunt 15-24 ani şi 25-44 de ani, pentru HVB şi HVC, şi 0-4 ani, 5-14 de ani, pentru HVA (cunoscută şi ca boala mâinilor murdare).
Conform statisticilor recente, în România, incidenţa agregată (însumând toate tipurile de hepatită virală) raportată preliminar pe primele nouă luni din 2011 este în descreştere faţă de perioada similară a anului 2010. Potrivit Centrului Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică (CNSISP), la nivel naţional, în perioada ianuarie-septembrie 2011 s-au înregistrat cu 22% mai puţine cazuri noi de HV (2198), faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010 (2.821). Statisticile arată existenţa în ţara noastră a aproximativ două milioane de persoane cu hepatită virală.
Creştere în Dolj, scădere drastică în Gorj
Conform datelor oferite de Direcţia de Sănătate Publică (DSP), în judeţul Dolj, în primele nouă luni ale anului 2011, cazurile noi de hepatită virală (HV) – însumate pentru toate tipurile – au fost de 108, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010, când s-au înregistrat 94 de cazuri. La acest capitol, Doljul se situează pe locul opt pe ţară la o scară a incidenţelor din lunile ianuarie – septembrie 2011. Maximul s-a atins în judeţul Bihor (177 de cazuri), iar minimul în Tulcea (7 cazuri).
Al doilea judeţ din ţară cu cel mai mic număr de cazuri noi de hepatită virală înregistrate în primele nouă luni ale anului 2011 este Gorjul (nouă cazuri). Interesant este faptul că acest judeţ a înregistrat o scădere masivă în ceea ce priveşte cazurile noi de hepatită (de la 62, consemnate în aceeaşi perioadă a anului 2010, la 9), semn că măsurile generale de prevenţie au avut efect.
„La noi, ca şi în alte judeţe, sunt necesare eforturi continue în privinţa extinderii acoperirii vaccinale, cu precădere în comunităţile defavorizate, dar mai ales în privinţa educaţiei sanitare de prevenire a hepatitelor prin măsuri şi precauţii care ţin de stilul de viaţă al populaţiei şi de igiena intraspitalicească“, susţin medicii specialişti din cadrul DSP Dolj.
Ce este hepatita şi cum se transmite
Hepatitele de tip B şi C reprezintă o afecţiune a ficatului care în 75 la sută din cazuri este asimptomatică, de aceea foarte multe persoane infectate nu ştiu că sunt bolnave, iar atunci când ajung la medic uneori nu se mai poate face nimic. Restul de 25 la sută pot prezenta simptome precum oboseală, astenie, anorexie (lipsa poftei de mâncare), greaţă sau vărsături, îngălbenirea pielii şi a ochilor (icter), febră sau frisoane, urini închise la culoare, durere în hipocondrul drept (sub coaste) cu iradiere în spate, scădere în greutate, somnolenţă etc. „Una dintre soluţiile pentru prevenirea acestei boli ar fi prezentarea la medic pentru investigaţii, pentru că orice boală, nu numai hepatita, depistată cât mai devreme, poate fi tratată şi chiar vindecată“, au afirmat specialiştii DSP Dolj.
Fiind o boală infecţioasă, hepatita cu virus B sau C se transmite prin contact sexual neprotejat cu o persoană infectată, prin folosirea în comun a seringilor mai ales în rândul consumatorilor de droguri injectabile (70% din consumatorii de heroină au şi hepatita B sau C), prin tatuaje, piercinguri, transfuzii, transplant de organe sau în timpul naşterii, de la mamă la făt. Hepatita nu se transmite prin apă, hrană, contacte cotidiene etc. „Chiar dacă ai fost infectat cu HVB sau HVC, calitatea şi durata vieţii pot să fie îmbunătăţite numai prin schimbarea regimului de viaţă şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos“, spun medicii.
Cum se previne
Pentru hepatita de tip B există un mijloc de prevenire extrem de eficient, în 90-95% din cazuri: vaccinarea anti-HVB. Imunizarea se face obligatoriu şi gratuit nou-născuţilor, în maternitate, la două şi la şase luni, dar şi personalului medical. Pentru ceilalţi, vaccinarea se poate face contra cost, cu vaccin achiziţionat din farmacii, urmându-se aceeaşi schemă de trei inoculări. În cazul hepatitei cu virus C, nu există încă posibilitatea vaccinării.
Dintre măsurile de prevenţie nespecifice fac parte igiena personală strictă, în special în mediul spitalicesc, sanitaţia şi salubrizarea eficiente, apă potabilă la standarde de securitate, screeningul donatorilor de sânge, evitarea utilizării în comun a instrumentelor de igienă personală, evitarea tatuajelor şi piercingurilor, comportament sexual decent şi igienă sexuală strictă. „Măsurile de protecţie nespecifice vizând stilul de viaţă sunt de importanţă capitală în reducerea impactului hepatitelor virale asupra sănătăţii publice. În această privinţă rămân multe de făcut în România, un rol important revenind reţelei naţionale de promovare a sănătăţii“, susţin medicii specialişti.
Sfaturi pentru viitoarele mame
Medicii le sfătuiesc pe femeile care doresc să devină mame să se testeze înainte, „pentru a şti ce conduită terapeutică să urmeze ea şi viitorul bebeluş“. „Tratamentul antiviral este costisitor, de durată, minimum 48 de săptămâni, parţial eficient, se face în clinici de specialitate şi este în strânsă corelaţie cu regimul zilnic de viaţă. Pentru că, oricâte medicamente vom lua, dacă nu ne schimbăm atitudinea faţă de boală şi regimul de viaţă, rezultatele nu vor fi niciodată foarte bune. Dimpotrivă, complicaţiile cele mai grave, cum sunt ciroza şi cancerul hepatic, pot apărea mult mai repede“, afirmă medicul Narcisa Dinică, consilier superior în cadrul DSP Dolj.
Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei
În fiecare an, pe 28 iulie este celebrată Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei (WHepD). În 2012, aceasta are ca temă „Hepatita este mai aproape decât bănuim: indiferent de vârstă, rasă, ocupaţie sau mediu socio-cultural“, prin care se doreşte conştientizarea faptului că hepatita nu alege, incidenţe mari privind diferitele tipuri de HV fiind înregistrate şi în ţări dezvoltate precum Danemarca, Marea Britanie sau Suedia.
