CCR: Guvernul a avut un comportament abuziv şi neconstituţional

Curtea Constituţională a României a precizat că adoptarea OUG privind activitatea CCR înainte ca judecătorii constituţionali să se pronunţe pe modificările Legii nr. 47/2000 pune în discuţie comportamentul neconstituţional şi abuziv al guvernului faţă de Curte.
Curtea a constatat că o dimensiune a statului român o reprezintă justiţia constituţională, înfăptuită de Curtea Constituţională, autoritate publică politico-jurisdicţională care se situează în afara sferei puterii legislative, executive sau judecătoreşti, rolul său fiind acela de a asigura supremaţia Constituţiei, ca Lege fundamentală a statului de drept. De asemenea, spune CCR, excluderea de la controlul de constituţionalitate a tuturor hotărârilor parlamentului nu se fondează pe statul de drept, ci, eventual, pe considerente de oportunitate, care, prin esenţa sa, presupune subiectivismul, interpretarea şi arbitrariul. Curtea subliniază că soluţia aleasă de guvern, de a adopta, cu puţin timp înainte ca instanţa de contencios constituţional să se pronunţe asupra constituţionalităţii Legii pentru modificarea alin. (1) al articolului 27 din Legea nr. 47/1992, o ordonanţă de urgenţă, care preia integral conţinutul normativ al legii criticate, pune în discuţie comportamentul neconstituţional şi abuziv al guvernului faţă de Curtea Constituţională. Curtea Constituţională constată că, pentru validitatea referendumului, trebuie îndeplinită aceeaşi condiţie pentru toate tipurile de referendum, articolul 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 impunând întrunirea majorităţii absolute care constă în jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
„De asemenea, Curtea constată că şi condiţia ce trebuie îndeplinită pentru validitatea referendumului este aceeaşi pentru toate tipurile de referendum, art.5, alin. (2) din Legea nr. 3/2000 impunând întrunirea majorităţii absolute care constă în jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente (…) Curtea reţine că aceasta reprezintă o condiţie esenţială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului“, se arată în motivarea Curţii.