GdS: Cum este să fii viceprimar femeie după un mandat de consilier judeţean?
C.C.: O provocare, una nouă. Este ceva ce mi-am dorit. Fac politică de 12 ani şi trebuia să aleg un drum pentru că, atunci când intrăm în politică, noi nu avem şcoală de politică. Până o să se ajungă ca politica să o facă nişte oameni cu o pregătire specială, politicienii români sunt toţi din diferite profesii, deci automat facem toţi şcolarizare la locul de muncă, pe la partid, pe unde ne trimite partidul în cazul în care este la guvernare. Şi mi-am dat seama după ceva timp că, oricât de liberală aș fi şi oricât de mult mi-aş dori eu să se întâmple lucruri bune în ţara asta, trebuie să-ţi alegi o cale pe care vrei să mergi. Nu poţi numai să faci politică fără să-ţi doreşti să întreprinzi tu ceva anume. Eu am trecut prin fazele astea pe care le consider normale, dar aşa a fost cursul vieţii mele, şi am luat hotărârea că din Craiova nu mai vreau să plec, niciodată, pentru nici un fel de funcţie. Atunci singurul lucru logic şi normal ar fi ca, plăcându-mi această funcţie, să-mi aleg şi o carieră politică clară pe consiliul local. Probabil este maximum ce pot să-mi doresc, poate odată candidatura la primărie, dar nu asta ţintesc.
GdS: Câtă legătură este între politică şi administraţie?
C.C.: Să ştiţi că are o foarte mare legătură. Este foarte uşor să te ascunzi în spatele cuvintelor şi să spui: acum fac administraţie. Dintr-o dată, m-a ales lumea şi pac, fac numai administraţie. Şi ea are diverse strategii. Fiecare vede cu mintea lui.
GdS: Care este viziunea dumneavoastră de dezvoltare a oraşului?
C.C.: Am spus-o de mult timp, ea devine interesantă în momentul în care deţin o funcţie publică. Este clar că există priorităţi absolute pe care nu le identifică nici partidul, nici primarul, populaţia le identifică. Aţi văzut câtă suprapunere e în proiectele candidaţilor la primărie. De la orice partid toată lumea a vorbit despre nişte lucruri. De ce? Pentru că toată lumea a învăţat că priorităţile unui oraş nu le dă primarul, ci populaţia Craiovei. Principala problemă a Craiovei sunt locurile de muncă.
GdS: În toată ţara este această problemă.
C.C.: Mie nu cred că mi s-a părut, pentru că mă uit la nişte cifre de la INS şi de aici rezultă că, dacă România este în Europa pe un loc codaş, Doljul este în România cam ce e România în Europa. Mă uitam la o emisiune TV, cu un proprietar de teren care îşi muncea pământul cu zilieri. Femeia a spus rapid că îi plăteşte cu un milion de lei vechi ziua. Ştiţi cu cât este plătit un zilier în Dolj? Cu 500.000 de lei vechi.
GdS: Şi cum creăm aceste locuri de muncă?
C.C.: Noi nu creăm locuri de muncă. Noi putem crea oportunităţi şi să încercăm să facem acest oraş atractiv pentru cei care creează locuri de muncă. În primul rând, trebuie să facem cadastrul şi să terminăm o dată Zona Metropolitană.
GdS: Cadastrul costă foarte mult…
C.C.: Aşa este, dar nu e posibil să vină un investitor și tu să-i spui că nu ştii nici măcar ce teren ai, iar pe cel pe care îl ai nu i-l poţi da în mod legal, fără Plan Urbanistic General, fără autorizaţii de construire legale, fără limite de oraş… Eu cred că ăsta e primul lucru care te izgoneşte.
GdS: Şi când va fi gata cadastrul?
C.C.: Este la început. Acum facem calcule pentru rectificarea bugetară şi nu cred că va trebui să insist, pentru că gândirea nu este numai a mea şi discuţiile din campanie se continuă în mod natural şi acum. Deci, este prioritate pentru toată lumea.
GdS: Aceasta este o metodă de a crea locuri de muncă. Alta?
C.C.: Scăderea taxelor, pentru că avem cele mai mari taxe. Cum să-ţi propui să devii atractiv în felul aceasta? Cei care au deja industrie în România, toţi au taxe reduse. Nu vă pot spune cu cât le vom scădea, va fi gradual, dar să ajungem în zona celor care au atras deja investitori. Cu siguranţă, bugetul anului viitor va fi construit pe ideea scăderii taxelor. Apoi trebuie făcută foarte multă mediatizare cu foarte puţini bani. Trebuie să încercăm să discutăm cu cei de la Camera de Comerţ Dolj. Administraţia nu trebuie să facă totul singură. Trebuie să încerce să atragă în jurul ei cât mai multe instituţii şi persoane private. Gândiţi-vă, Ford este firmă americană. Păi cum se implică Ford în tot ceea ce se întâmplă în localităţile în care este prezent? Se implică în multe proiecte ale comunităţii. Este adevărat, în momentul de faţă, vă spun sincer, răspunsul nu a fost cel mai bun, dar îi înţeleg, pentru că îţi trebuie o transparenţă a cheltuirii banilor. Am discutat cu mici firme private, să facem fundaţii, asociaţii în jurul spitalelor. De ce nu putem face asta şi pentru Craiova?
GdS: Vorbeaţi de Zona Metropolitană. Când se va extinde?
C.C.: Ea a fost creată şi făcută doar parţial, din cauza conflictelor politice. Eu nu pot să spun că mâine, când îi vom chema pe primari, se va rezolva problema, dar este pe lista de priorităţi, că trebuie lărgită. Ştiţi care este problema? În orice fel de divergenţă, la un moment dat, fiecare trebuie să ştie să facă o jumătate de pas înapoi. Pentru că, aşa, fiecare are argumentele lui.
GdS: Motivul pentru care nu s-a lărgit Zona Metropolitană este legat de împărţirea banilor din taxele care urma să fie colectate. Este vorba despre comunele Podari, Cârcea, Malu Mare, Gherceşti.
C.C.: Pe unii dintre primarii de acolo îi ştiu personal, dar trebuie găsită o cale de mijloc. Craiova este oricum mai dezavantajată dacă rămâne în situaţia asta. Toată lumea trebuie să aibă de câştigat. Sunt multe situaţii în ţara asta în care oamenii ar avea de câştigat dacă s-ar pune la masă să discute, dar nu o fac şi eu nu înţeleg de ce.
GdS: Dumneavoastră cum vedeţi cele două pasaje care se construiesc?
C.C.: Sunt frumoase din avion. Mie cel subteran mi se pare prea scurt. A existat de pe vremea lui Ceauşescu un astfel de proiect, care ducea până la Ţărăncuţa şi ar fi fost o rezolvare pentru că trecea de două semafoare. Nu ştiu cu ce ajută că toţi or să se pironească la Universitate. Aşa le văd eu. Cel suprateran este monstruos pentru zona respectivă. Clădirile sunt prea aproape de pasaj. Nu am atacat niciodată acest proiect. Până la urmă, trebuie să te mulţumeşti cu ideea că au venit nişte bani în Craiova şi au muncit nişte oameni, s-au plătit nişte impozite.
GdS: Aveţi vreo idee pentru a atenua imaginea monstruoasă de care vorbiţi?
C.C.: Cu siguranţă se va insista, probabil de la anul, pe mai multă vegetaţie care să mascheze betonul ăla care se va încinge. Trebuie văzut de ce sunt acele garduri pe lângă bretele. Nu ştiu ce se va întâmpla la magazinul Unirea cu parcările, mai sunt şi pe partea opusă. Pe centru să dăm bordura jos şi să facem parcări… Dar, pe de altă parte, pierzi scopul pasajului, care a fost să meargă maşinile mai repede.
GdS: Aveţi un plan de investiţii începând de la anul?
C.C.: Nu. Sunt în evaluare cu absolut tot ce stă în subordinea mea. Este prematur. Dorinţa anume este spitalul, dar trebuie să se plieze pe promisiuni. Trebuie să vedem pe ce bani ne bazăm. Decât să promitem o sută de mii de lucruri, mai bine ne oprim la astea cu care am început. Recunosc, din punctul meu de vedere, cred că pentru Craiova prioritate este un spital municipal.
GdS: Dar avem spital municipal, „Filantropia“…
C.C.: „Filantropia“ are nişte secţii într-o clădire revendicată de Casa de Pensii şi câştigată irevocabil. Are nişte paturi, nişte cabinete căzute, într-o curte foarte frumoasă, cu spaţiu generos. Are nişte clădiri goale. Este vorba despre curtea de pe Severinului, unde funcţionează ambulatoriul de specialitate. Unele clădiri sunt goale. Acolo ar putea fi făcut un proiect. Dat totul jos şi făcut de la început. Spitalul „Filantropia“ este un fost grajd transformat într-o secţie de cardiologie, cu alte două secţii într-un spaţiu închiriat. Trebuie făcut ceva şi cu scheletul de construcţie de lângă Spitalul de Infecţioase, dar eu nu cred că proximitatea cu spitalul de tuberculoză este plauzibilă pentru autorizare. Primarul nostru are deschidere totală la miniştri, avem acces la tot ce se întâmplă şi încercăm ca aceşti oameni să nu uite de Craiova. Acum se construieşte la Bucureşti proiectul de fonduri europene pe care România le va cere. Dacă facem lobby de acum, cred că putem să ne includem pe fonduri europene. Aşa se scrie de o mânuţă: construire spital plus dotare.
GdS: O să fiţi la concurenţă cu Spitalul Regional…
C.C.: Să dea Dumnezeu.
GdS: Credeţi că ministerul va da bani pentru ambele?
C.C.: Nici nu ar fi logic. Fie se face spital regional şi cel judeţean devine municipal, fie construim unul municipal. „Filantropia“ va fi dezafectat, demolat şi făcut orice acolo, un parc. Numai să facem un spital nou.
GdS: Aveţi în subordine Direcţia pentru Protecţie Socială. Craiovenii ne întreabă de ce primăria nu îi pune la muncă în folosul comunităţii pe cei care primesc venitul minim garantat, aşa cum prevede legea?
C.C.: Cu siguranţă, îi vom pune la muncă. Sunt anumite persoane care au locuinţe închiriate de la stat, ANL, RAADPFL, şi au acumulat datorii uriaşe. Asta înseamnă că nu au serviciu, deci trebuie să presteze ore în folosul comunităţii.
GdS: Termoficarea este un subiect foarte fierbinte în această perioadă…
C.C.: Directorul care va veni ne-a explicat că anumite modernizări făcute duc la creşterea costului gigacaloriei şi că, dacă nu ne oprim, ca şi ţară, ca şi oraş, o dăm rău de garduri. Retrăiesc situaţia cu staţia de aburi de la Spitalul 1, când a venit un domn de la firmă care mi-a spus că supapele erau montate invers. În loc să ne ajute, ne încurcau.
GdS: Acesta este defect de montaj. Ce legătură are cu modernizarea de la Termoficare?
C.C.: Este acelaşi lucru.
GdS: Cu cât va fi plătit specialistul pe care îl aduceţi la conducerea Termoficării?
C.C.: Cu acelaşi salariu pe care îl avea şi fostul director.
GdS: Dacă este un foarte bun specialist, de ce vine la Craiova pe un salariu mic pentru el?
C.C.: Din spirit civic. Vrea să-i ajute pe craioveni, nu pe doamna primar. Sunt mulţi craioveni în lumea asta. Dacă fiecare ar veni şi ar ajuta… El a pus o condiţie: să fie lăsat să facă tot ceea ce consideră că este necesar.
GdS: Când vor fi şterse penalităţile Termoficării către Complexul Energetic?
C.C.: Doamna primar este la Bucureşti (azi – n.r.). I s-a cerut evidenţa contabilă reală. Ea a fost refăcută.
GdS: Unde erau ascunse aceste datorii pe care le-aţi descoperit?
C.C.: În buget.
GdS: Presupunând că Ministerul Finanţelor va şterge penalităţile Termoficării, vor fi şterse şi penalităţile craiovenilor către Termoficare?
C.C.: Numai penalităţile.
GdS: Este vreo condiţie pentru a li se şterge penalităţile?
C.C.: Să achite datoriile sau să existe un plan de eşalonare viabil.
GdS: Cu asociaţiile de proprietari aţi vorbit?
C.C.: Eu vă dezvălui un lucru. Eu, dacă am o luptă, este ca asociaţiile de proprietari să se desfiinţeze. Pentru că o parte din datoria Termoficării este din cauza a foarte multe plecări cu banii în spaţiul cosmic a preşedinţilor de asociaţii.
GdS: Cum desfiinţaţi asociaţiile şi ce puneţi în loc?
C.C.: Prin lege. Referitor strict la Termoficare, vom merge pe plata individuală. Oamenii sunt proprietari. Nu văd de ce ar fi mai greu pentru ei să-şi plătească factura la orice, singuri.
GdS: Pentru că nu există contorizare. Nu se pot face racorduri individuale la fiecare apartament din cauza sistemului de distribuţie.
C.C.: Ştiţi care este problema? Orice se poate face. Eu vorbesc deocamdată de plată.
GdS: Şi cum individualizaţi consumul pe fiecare apartament?
C.C.: Consumul se calculează conform unor legi care au fost complicate până la balamuc. Există un calcul la intrarea în bloc, după care se calculează cât plăteşte fiecare.
GdS: Şi cine va calcula acum, Termoficarea?
C.C.: Asta este deja calculat. Nu este nevoie să vină cineva să facă asta. Ele există. Nu văd care este deosebirea dacă Termoficarea va prelua acest calcul de la asociaţii. Singura deosebire este că nu mai poate nimeni să plece cu banii tăi. În rest, nu se schimbă nimic.
GdS: Şi dacă nu plăteşti, cum îi poate Termoficarea executa pe rău-platnici?
C.C.: Momentan, se aplică aceeaşi măsură. Şi vecinii vor suferi. Aşa se întâmpla şi cu asociaţia de la bloc. Va închide pe toată scara blocului. Este clar că trebuie să facem cum s-a făcut la apă, la curent. Desfiinţarea asociaţiilor de proprietari este o luptă legislativă. Va fi un demers legislativ. Dar noi putem trece la taxare individuală. Faptul că oraşul Craiova nu a trecut la taxarea individuală a fost o opţiune a consiliului local. Opţiunea există legal. Foarte multe probleme se vor rezolva de la sine. Veţi vedea că mai mulţi oameni vor suporta mai greu presiunea vecinilor decât pe aceea a unui administrator.
GdS: Ştiţi că la Termoficare sunt sute de dosare ale craiovenilor care trebuia scutiţi de plata penalităţilor după ce şi-au achitat datoriile la zi, iar Termoficarea încă nu le-a scăzut aceste penalităţi, aşa cum prevedea un act normativ emis de fostul guvern Boc?
C.C.: Nu ştiam. Probabil s-a făcut un pas înainte într-o muncă care oricum trebuie făcută.
GdS: De ce ar fi de acord acum Complexul Energetic cu ştergerea acestor penalităţi dacă în cazul acestor sute de dosare nu a fost?
C.C.: Trebuie să existe dialog. Nimeni nu a avut timp să se ocupe de această problemă.
GdS: Cum aţi reuşit să convingeţi Complexul Energetic să reducă preţul la gigacalorie?
C.C.: Printr-o simplă discuţie. Nu numai că au fost de acord, dar l-au şi redus cu 17%.
GdS: Complexul Energetic a redus preţul cu 17%?
C.C.: Acolo au decis. Noi, când am aprobat în consiliul local reducerea, am făcut-o pe baza unei hârtii venite din partea dânşilor.
GdS: Nu a fost făcută publică această hârtie…
C.C.: Cu siguranţă ea există. Nu ne puteam baza pe vorbe.
GdS: Cum îi veţi determina pe craioveni să plătească întreţinerea de acum încolo?
C.C.: Nu vom mai permite să se ajungă la datorii mari. Pentru asta trebuie făcută o investiţie, orice este posibil. Preţul ar putea fi scăzut cu mult faţă de ceea ce este acum şi fără subvenţia primăriei. Nu ştiu dacă a fost incompetenţă sau rea-voinţă, dar lucrurile astea puteau fi rezolvate mai demult.
GdS: Cum se va face reabilitarea termică?
C.C.: Pe fonduri europene, clar.
GdS: Şi prin ce an vor deveni accesibile aceste fonduri?
C.C.: Noi suntem gata.
GdS: Ştiţi că între scrierea, depunerea, semnarea şi începerea efectivă a lucrărilor pot trece ani?
C.C.: Să zicem că durează doi ani cu proiectul, după care, rezolvăm totul într-un an. Eu cred că se poate.
GdS: Cum redresaţi lucrurile la Regia de Transport?
C.C.: Trebuie făcut un audit. Nu vă pot spune dacă vrem să cumpărăm autobuze noi. Deocamdată, să vedem ce facem cu tonele de piese de schimb care zac pe acolo. Mai pot sau nu mai pot fi folosite. E clar că ne dorim autobuze noi, dar este o discuţie pentru care nu e momentul acum. E nevoie de o soluţie pe termen lung pentru modernizarea parcului auto. Poate reuşim să vindem din piesele de schimb.
GdS: De ce nu aţi numit la RAT, RAADPFL şi Compania de Apă directori care să aibă aceeaşi experienţă profesională precum directorul de la Regia de Termoficare?
C.C.: La RAT, directorul are un CV impresionant ca finanţist şi asta le trebuie în momentul de faţă, la Compania de Apă, directorul are experienţă în conducerea instituţiilor publice, iar la RAADPFL, directorul a condus întreprinderi în mediul privat care nu au ieşit pe minus şi care au avut succes. Eu cred că un manager bun poate să gestioneze şi aceste domenii. Toţi au avut funcţii de conducere şi nu la grădiniţă.
GdS: Veţi continua politica subvenţiilor pentru abonamentele RAT?
C.C.: Trebuie să terminăm cu auditul. E clar că nu ne vom atinge de abonamentele pensionarilor în vigoare. În lumea civilizată, un drept social nu se mai ia după ce l-ai acordat. Dacă noi am întrerupe un contract de licitaţie, vi se pare extrem de subiectiv, nedrept. Cetăţeanul, care este o singură persoană şi are posibilităţi limitate, are şi el un contract cu statul. Nu cetăţenii sunt nesimţiţi, ci cei care l-au dat. Poate.
GdS: Cum vă explicaţi că la achiziţia de flori s-a reziliat contractul?
C.C.: Este un abuz să cumperi flori de două miliarde de lei vechi în condiţiile în care ai atâtea probleme.
GdS: Poate fi un abuz, dar este un contract semnat. Nu vă poate da în judecată să vă ceară despăgubiri?
C.C.: Nu, pentru că am încheiat contractul, dar nu mai facem comenzi.
GdS: Credeţi că este bine să se demoleze serele RAADPFL în loc să le modernizăm?
C.C.: Dacă noi, statul, trebuie să creştem flori, vă spun că din punctul de vedere al gândirii liberale, suntem într-o mare eroare. Statul nu trebuie să se bage în profesii liberale. Vă întreb, cum să păzeşti panseluţele dintr-o seră cu salariaţi plătiţi cu 7 milioane de lei vechi? Şi atunci le cumpărăm, că este mai ieftin.
GdS: Aveţi sub coordonare Sport Club Municipal. Intenţionaţi să deschideţi o secţie de fotbal?
C.C.: E adevărat, craiovenii îşi doresc echipă de fotbal, dar nu ar fi util să înfiinţăm secţie de fotbal la SCM.
GdS: Ce veţi face cu cabinetele medicale din oraş?
C.C.: Ele sunt împărţite peste tot în Craiova. Am intrat cu ele în evaluare, iar doamna primar a primit o sponsorizare şi va reabilita complet policlinica din cartierul Craioviţa Nouă. Vom încerca să facem acelaşi lucru şi cu celelalte cabinete.
GdS: Mai verificaţi retrocedările de terenuri din Craiova?
C.C.: Eu consider că acum voi înfiinţa Direcţia de Patrimoniu din primărie. Oamenii dau vina unii pe alţii. În continuare, măsurăm cu un singur topograf, iar, din când în când, împrumutăm unul de la RAADPFL şi totul se scrie de mână, pe caiet. Nu avem nici măcar sistem informatic. Vom achiziţiona cât mai curând acest sistem. Nu ştiu în ce măsură avem resursa umană pentru verificarea retrocedărilor, mai ales dacă sunt sentinţe judecătoreşti definitive şi irevocabile.
