Craiovenii au reprezentanţi în cartiere care transmit către autorităţile locale problemele cu care se confruntă. Unii chiar se zbat pentru rezolvarea lor, alţii, în schimb, îşi rezolvă propriile probleme
De câte ori nu aţi vrut să le aduceţi la cunoştinţă autorităţilor locale sau reprezentanţilor serviciilor subordonate primăriei problemele pe care le aveţi, că strada pe care locuiţi este plină de gropi, că platformele de gunoi sunt infecte, că printre blocuri sunt haite de câini, că nu aveţi apă curentă şi canalizare, că parcările sunt neîncăpătoare, că spaţiile verzi sunt simple maidane?
Dar aţi înghiţit în sec, aţi înjurat în gând şi aţi mers mai departe fără să ajungeţi faţă în faţă cu primarul, cu consilierii sau cu directorii serviciilor de utilităţi de care sunteţi nemulţumiţi. Şi asta pentru că nu ştiaţi că în cartierul dumneavoastră, chiar printre vecini, există o persoană care are menirea să transmită toate aceste nemulţumiri şi probleme către autorităţile locale. Este vorba de membrii Consiliului consultativ cetăţenesc, care au sarcina să-i tragă de mânecă pe primar, pe consilieri. Ei vă reprezintă (ce-i drept benevol) şi ar fi bine să știți ce fac pentru comunitate. În Craiova există nouă astfel de Consilii consultative cetăţeneşti, care răspund de nouă zone.
Cum au fost aleşi reprezentanţii cetăţenilor
„Prin constituirea Consiliilor consultative cetăţeneşti pe zone ale municipiului Craiova se demonstrează faptul că administraţia publică locală doreşte să implice cetăţenii în luarea deciziilor importante pentru comunitate şi să aibă o relaţie bidirecţională cu societatea civilă, asigurând astfel o mai bună relaţie între cetăţeni şi autorităţile publice locale.
Consiliile consultative cetăţeneşti constituite pe zone funcţionează în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare, anexă la Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 359, din 30.07.2009.
Conform acestui regulament, Consiliile consultative cetăţeneşti sunt structuri de interes local, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în luarea deciziilor la nivelul autorităţilor deliberative şi executive.
Alegerea membrilor Consiliilor consultative cetăţeneşti şi ale birourilor de conducere s-a făcut în cadrul şedinţei de constituire pe baza votului majoritar al cetăţenilor prezenţi la şedinţa de constituire, care a fost condusă de un reprezentant al Direcţiei Relaţii Publice, fără drept de vot.
Consiliile consultative cetăţeneşti, conform regulamentului, au drept scop identificarea problemelor cu care se confruntă cetăţenii din Craiova, pentru promovare către primărie şi către Consiliul Local Craiova a soluţiilor optime pentru cetăţenii fiecărei zone, iar raporturile dintre Consiliile consultative cetăţeneşti şi autoritatea publică locală se stabilesc atât direct, cât şi prin intermediul Direcţiei Relaţii Publice“, a precizat Elvira Stancu, director executiv al Serviciului Relaţii Publice.
Unii fac, alţii…
Unii dintre aceşti reprezentanţi ai craiovenilor chiar au „luptat“ pentru problemele din cartierul lor, alţii s-au limitat la a-şi pârî vecinii, alţii şi-au rezolvat problemele personale, dat fiind faptul că au „tangenţe“ cu administraţia locală, iar alţii, pur şi simplu, s-au trecut pe hârtie şi acolo au rămas.
Violeta Mitrulescu este unul dintre cei mai activi consilieri din cadrul Consiliului consultativ cetăţenesc şi reprezintă cartierul Craioviţa Nouă, unde problemele sunt copleşitoare. „Eu am vrut să mă implic, să fac ceva pentru cartierul meu. Dar nu mi-a plăcut regulamentul din start. Este foarte permisiv. Trebuie făcută o selecţie, nu să intre în Consiliu unii care doar îşi pârăsc vecinii… Să stai în acest Consiliu patru ani şi să nu pui pe tapet nici o problemă din zona ta!
Problemele pe care eu le-am ridicat autorităţilor locale sunt multe, de la gunoiul aruncat pe stradă, până la câini. Dar cele mai importante, cum ar fi modernizarea Staţiei de salvare din Craioviţa, modernizarea pieţei de la Orizont, din păcate, nu s-au rezolvat. Măcar cu marile bulevarde, cum ar fi Tineretului, şi Olteniei, s-a mai reuşit ceva. Rămân o problemă aleile dintre blocuri, canalizarea înfundată. Trebuie atât noi, cât şi autorităţile să fim mai responsabili, să ne implicăm. Noi trebuie să transmitem cât mai multe semnale către autorităţi, ăsta este rolul nostru“, a spus Violeta Mitrulescu.
Că rolul acestui consiliu este de a face legătura între cetăţeni şi autorităţi susţine şi alt reprezentant, Alexandru Popescu. „Noi aducem la cunoştinţa primarului şi consilierilor solicitările cetăţenilor din zona noastră. Spaţiile verzi, platformele de gunoi, străzile, locurile de parcare, câinii sunt problemele cu care ne confruntăm. Am luptat pentru parcările de pe bulevardul Ştirbei Vodă, de exemplu. Din păcate, ne lovim de tot felul de piedici, ne spun mereu că nu sunt bani, nu sunt posibilităţi, ne amână. Este neplăcut ca tu să lupţi pentru o cauză şi să nu ai sorţi de izbândă şi ulterior, pe alte căi, să vezi că se face ceva. Atât noi, cât şi administraţia locală trebuie să fim prezenţi mult mai mult în cartiere“, a precizat Alexandru Popescu, reprezentantul zonei 8.
Zone
Zona 1 cuprinde: Calea Severinului – b-dul Dacia – str. Constantin Brâncoveanu – Calea Severinului , iar echipa care răspunde de această zonă are ca preşedinte pe Ionica Violeta Mitrulescu.
Zona 2 cuprinde: b-dul Dacia – str. Bariera Vâlcii – str. Brazda lui Novac – b-dul Nicolae Titulescu – str. Constantin Brâncoveanu – b-dul Dacia şi unul din reprezentanţi este Aurică Popescu.
Zona 3 cuprinde: b-dul Calea Bucureşti – str. Amaradiei – str. Brazda lui Novac – b-dul Dacia – str. Bariera Vâlcii – str. Cantonului – b-dul Decebal – str. Bucovina – str. Buciumului – str. Horia – b-dul Calea Bucureşti, iar preşedintele echipei este Carlo Cernea.
Zona 4 cuprinde: b-dul Calea Bucureşti – str. Horia – str. Buciumului – str. Bucovina – b-dul Decebal – str. Cantonului – str. Merişorului – str. Caracal – b-dul Decebal – b-dul Calea Bucureşti, iar echipa are ca preşedinte pe Maria Dinu.
Zona 5 cuprinde: b-dul Calea Bucureşti – b-dul Decebal – str. Caracal – str. Anul 1848 – str. Împăratul Traian – str. Arieş – b-dul Calea Bucureşti, iar preşedinte este Constantin Stăvaru.
Zona 6 cuprinde: str. Alexandru Macendonski – str. Arieş – str. Împăratul Traian – str. Anul 1848 – str. Caracal – extremitatea sudică a Parcului „Romanescu“ – şoseaua Bechetului – b-dul Nicolae Romanescu – Calea Unirii – str. Alexandru Macendonski, iar preşedintele echipei este Mimi Petrişanu.
Zona 7 cuprinde: b-dul Calea Bucureşti – str. Arieş – str. Alexandru Macendonski – Calea Unirii – str. Nicolae Romanescu – str. Popoveni – b-dul Râului – b-dul Ştirbei Vodă – str. Bibescu – str. Mihai Viteazu – str. Libertăţii – str. Brestei – str. Iancu Jianu – b-dul Nicolae Titulescu – b-dul Calea Bucureşti, iar preşedinte este Iliaş Ştefănescu.
Zona 8 cuprinde: b-dul Râului – limita de est a Lacului Craioviţa Nouă – Calea Severinului – b-dul Nicolae Titulescu – str. Iancu Jianu – str. Brestei – str. Libertăţii – str. Mihai Viteazu – str. Bibescu – b-dul Ştirbei Vodă – b-dul Râului – str. Popoveni – b-dul Nicolae Romanescu – b-dul Ştirbei Vodă – b-dul Râului, cu preşedintele echipei de consilieri Theodor Roşu.
Zona 9 cuprinde: Calea Severinului – limita de est a Lacului Craioviţa Nouă – b-dul Râului – b-dul Ştirbei Vodă – extremitatea de vest a municipiului Craiova, reprezentanţii cetăţenilor având ca preşedinte pe Anişoara Pătraşcu.
Funcţionare
Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare, Consiliile consultative cetăţeneşti se reunesc cel puţin trimestrial în şedinţe de lucru, ce se desfăşoară în spaţiile puse la dispoziţie prin grija Direcţiei Relaţii Publice a Primăriei Municipiului Craiova.
În zona de competenţă, fiecare Consiliu va organiza, cel puţin o dată pe an, o şedinţă cu participarea locuitorilor şi a autorităţilor locale, pentru a face cunoscute componenţa, atribuţiile şi activitatea desfăşurată în folosul cetăţenilor. Toate propunerile şi sesizările Consiliilor sunt transmise, prin intermediul preşedintelui consiliului de zonă, Direcţiei Relaţii Publice, în vederea prezentării acestora, după caz, Consiliului Local al Municipiului Craiova, Comisiilor de specialitate ale acestuia, primarului şi Compartimentelor de specialitate din cadrul Primăriei Craiova pentru a fi folosite la luarea deciziilor privind viaţa comunităţii.
Procedura de lucru dintre Consiliile consultative cetăţeneşti şi Primăria Craiova este următoarea: preşedintele fiecărui Consiliu (în lipsa acestuia vicepreşedintele, secretarul) înaintează Direcţiei Relaţii Publice un formular completat, prin care se aduce la cunoştinţă tematica, data, ora şi locul şedinţei de lucru, cu cel puţin cinci zile înainte de desfăşurarea acesteia, inclusiv lista invitaţilor din partea autorităţilor publice locale, a serviciilor publice.
Direcţia Relaţii Publice comunică reprezentanţilor executivului şi deliberativului invitaţi să participe la şedinţe, tematica, data, ora şi locul şedinţei de lucru, atât direct, cât şi prin afişare pe site-ul primăriei, la rubrica Participare Cetăţenească – Consilii consultative cetăţeneşti.
Direcţia ţine evidenţa şedinţelor de lucru ale Consiliului consultativ cetățenesc. În termen de cinci zile de la data desfăşurării şedinţelor de lucru, preşedintele fiecărei zone înaintează Direcţiei procesul-verbal al şedinţei.
Preşedintele fiecărui Consiliu înaintează primăriei propunerile şi sesizări venite de la cetăţeni şi tot el primeşte răspunsul. Scopul constituirii Consiliilor consultative cetăţeneşti este îmbunătăţirea procesului de implicare a cetăţenilor în viaţa comunităţii. Existenţa acestui mecanism funcţional va contribui la asigurarea unui feed-back permanent al intereselor majore ale craiovenilor.
