Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Horaţius Dumbravă, a declarat într-un interviu pentru Mediafax că demisia Gabrielei Bârsan din funcţia de preşedinte al Secţiei de Contencios Administrativ a instanţei supreme ar însemna un act de demnitate şi de respect pentru profesie
Judecătorul Horaţius Dumbravă vorbeşte, într-un interviu acordat ieri agenţiei Mediafax, despre acuzele voalate între Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), de neprofesionalism, contextul fiind, în opinia sa, „unul foarte grav, iar el trebuie analizat cu maturitate, raţiune şi echilibru, nu într-o atmosferă tensionată“.
Pe de altă parte, Horaţius Dumbravă precizează că CSM nu a fost sesizat cu o scrisoare de către preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului, Jean-Paul Costa, eveniment privit cu maximă seriozitate de către Consiliu, care apreciază că este vorba de o corespondenţă de natură diplomatică, alte instituţii fiind responsabile din punct de vedere constituţional.
Reporter: Domnule preşedinte, cazul judecătorilor Gabriela şi Corneliu Bârsan ia amploare, cu atât mai mult cu cât preşedintele Curţii Europene de la Strasbourg pare a fi intervenit într-o procedură judiciară internă, o scrisoare a Domniei sale parvenind CSM în momentul în care membrii Consiliului luau în discuţie contestaţiile judecătorilor faţă de percheziţionarea domiciliului lor de către DNA. Gabriela Bârsan a făcut recurs, ce va face CSM?
Horaţius Dumbravă: Recursul doamnei judecător Gabriela Bârsan este adresat ÎCCJ – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, secţie condusă chiar de Domnia sa. Iar asta face ca situaţia să fie extrem de delicată nu numai pentru Înalta Curte, ci şi pentru întregul sistem.
Eu nu contest sub nici o formă dreptul doamnei judecător de a ataca decizia CSM. Accesul liber la justiţie este un drept fundamental al oricărui cetăţean.
Problema este că tocmai secţia condusă de Domnia sa urmează să se pronunţe asupra recursului, ceea ce ar putea face să planeze suspiciuni asupra unei aparenţe de imparţialitate.
De aceea, ar fi un gest de onoare ca doamna judecător să-şi dea demisia din funcţia de preşedinte al Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a ÎCCJ, pentru ca justiţia să nu fie şi mai mult târâtă într-un scandal inutil. S-ar da astfel importanţa cuvenită înfăptuirii actului de justiţie, fără ca acesta să poată fi supus unei posibile îndoieli publice.
Demisia din funcţie ar însemna un act de demnitate, de respect pentru profesie şi pentru justiţie în general.
În altă ordine de idei, se va crea, inevitabil, o presiune dificil de gestionat de către colegii judecători din cadrul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a ÎCCJ, dezvoltând un teren propice speculaţiilor de tot felul.
Rămâne ca doamna judecător Bârsan să aprecieze dacă are determinarea să genereze această decizie.
Rep.: Colegiul de conducere al ÎCCJ a reclamat la CSM faptul că procurorul-şef al DNA a ieşit public şi a amendat procedurile prea lungi ale judecătorilor şi acceptarea de către aceştia, cu uşurinţă, de noi probe în dosare. Plenul CSM a sesizat Inspecţia Judiciară? Dacă da, de ce, în condiţiile în care în cazuri similare preşedintele CSM sau reclamantul sesiza Inspecţia, nu întreg Consiliul?
H.D.: Mă simt nevoit să fac câteva precizări, mai ales că a fost distorsionat conţinutul cu care Plenul a sesizat Inspecţia Judiciară.
În primul rând, trebuie pornit de la un fapt pe care eu îl consider a fi grav: două instituţii de esenţă ale sistemului judiciar au exprimat public poziţii extreme, antagonice. Practic, DNA şi ÎCCJ îşi aduc acuzaţii, unele voalate, altele mai puţin voalate, de neprofesionalism.
Pe de altă parte, domnul procuror-şef Daniel Morar a făcut o serie de afirmaţii la adresa unor judecători de la ÎCCJ care, ele însele, trebuie verificate şi, în măsura în care sunt reale, declanşată cercetarea disciplinară acolo unde se impune.
În primul rând, personal cred că astfel de acuzaţii trebuie discutate interinstituţional. Sunt convins că poate fi găsită o cale de dialog pentru a identifica problemele cu care se confruntă instituţional cele două autorităţi judecătoreşti.
În condiţiile în care toate aceste acuzaţii au fost făcute în mod public, evident că CSM nu poate fi pasiv. El trebuie să se comporte aici ca un mediator, tocmai pentru că acest lucru, o bună colaborare instituţională, este necesară în vederea garantării independenţei justiţiei.
Din această perspectivă, fără a ne pronunţa în vreun fel asupra justeţei vreuneia dintre alegaţiile făcute de cele două instituţii, am solicitat Inspecţiei Judiciare să facă verificări. Acesta este şi atributul Inspecţiei Judiciare, aşa cum este el precizat în articolul 42 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al CSM.
Repet, contextul este unul foarte grav, iar el trebuie analizat cu maturitate, raţiune şi echilibru, nu într-o atmosferă tensionată. Şi vă asigur că aşa se va şi întâmpla.
Rep: DNA a solicitat lămuriri preşedintelui Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la scrisoarea comunicată autorităţilor române, în care invoca imunitatea de care beneficiază judecătorul CEDO Corneliu Bârsan, care se extinde şi asupra soţiei şi a reşedinţei private din statul din care provine. Ce demersuri a iniţiat CSM în acest sens ? Consideraţi scrisoarea ca fiind o ingerinţă în actul de justiţie?
H.D.: Nu cred că CSM trebuie să iniţieze demersuri în acest sens. Bineînţeles, privim cu maximă seriozitate aceste evenimente. Cred că este mai degrabă vorba de o corespondenţă de natură diplomatică, responsabile din punct de vedere constituţional fiind alte instituţii.
Ce pot spune e faptul că noi, CSM, nu am fost sesizaţi cu o scrisoare de către preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Rep.: Fostul ministru al justiţiei şi europarlamentar PDL, Monica Macovei, a anunţat că v-a transmis o scrisoare deschisă în care reclamă lipsa de celeritate în judecarea dosarelor de mare corupţie, atenţionând şi asupra necesităţii schimbării profunde a Inspecţiei Judiciare. Cum comentaţi?
H.D.: Trebuie să mărturisesc că astfel de semnale publice sunt binevenite. Scrisoarea doamnei Macovei are un conţinut constructiv. Precizez însă că CSM a dispus deja în premieră, la jumătatea lunii septembrie, o verificare, pentru prima dată, a tuturor dosarelor de mare corupţie la nivel naţional, nu doar a celor care se află la ÎCCJ sau a celor care au fost intens mediatizate.
Măsura aceasta se înscrie în planul nostru de acţiune privind realizarea recomandărilor Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), plan adoptat de CSM în aceeaşi perioadă.
Pe 25 octombrie, vom aproba, în Secţia de judecători, calendarul concret al verificărilor la nivel naţional, precum şi echipele de inspectori judiciari ce se vor deplasa la instanţe cu acest scop.
Sper ca, până la sfârşitul lunii decembrie, verificările să fie finalizate, iar în luna ianuarie 2012 să avem raportul Inspecţiei Judiciare şi să adoptăm acele măsuri ce se impun şi care ar putea conduce la o mai bună celeritate a acestor dosare.
Aceste măsuri, de altfel, se înscriu în planul general de acţiuni iniţiat şi demarat deja de CSM privind dosarele mai vechi aflate pe rolul instanţelor, în sensul în care urmează a fi identificate cauzele care au condus la vechimea acestor dosare, inclusiv dacă aceste cauze sunt de natură disciplinară, urmând, în acest din urmă caz, a fi sesizată Comisia de Disciplină pentru declanşarea cercetărilor disciplinare.
