După patru ani de certuri, oficialii doljeni au reuşit să depună proiectul masterplanului de deşeuri în valoare de peste 45 de milioane de euro
Consiliul Județean Dolj a anunţat ieri că a înaintat marți documentația necesară depunerii proiectului – „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Dolj“, în valoare totală de 47.665.513 milioane de euro, inclusiv TVA, către Organismul Intermediar pentru POS Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia – Craiova, instituţie abilitată în implementarea Programului Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013 la nivel regional. „Consiliul a informat instituţiile implicate, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Organismul Intermediar POS Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia – Craiova, Instituţia Prefectului Judeţului Dolj şi Primăria Municipiului Craiova, în legătură cu depunerea documentaţiei proiectului – «Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Dolj». Consiliul Judeţean Dolj, în calitate de Aplicant în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 2, Domeniul Major de Intervenţie 1 Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management a deşeurilor a primit din partea firmei de consultanţă, pe 16 august 2011, documentaţia necesară depunerii proiectului“, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei. Proiectul vizează implementarea unui sistem de management al deşeurilor în cele 111 localităţi din judeţul Dolj, având ca principale investiţii construcţia unei staţii de sortare şi a unei staţii de compostare în Craiova, în incinta depozitului de deşeuri de la Mofleni, construcţia a patru staţii de transfer la Băileşti, Calafat, Dobreşti, respectiv Filiaşi, construcţia a două staţii de compostare suplimentare la Calafat şi Dobreşti. De asemenea, proiectul prevede construcţia şi reabilitarea a 1.156 de platforme de precolectare stradale pe care vor fi poziţionate containerele de colectare pentru fracţia reziduală şi respectiv pentru fracţia reciclabilă (plastic şi metal, hârtie şi carton), din care 1.025 în mediul rural şi 131 în mediul urban, închiderea a opt depozite neconforme din mediul urban: Filiaşi – un depozit ; Calafat – un depozit; Băileşti – două depozite; Segarcea – două depozite; Bechet – un depozit; Dăbuleni – un depozit. La sfârşitul anului 2007, Consiliul Judeţean Dolj, ca urmare a solicitării Ministerului Mediului ce avea ca scop identificarea şi prioritizarea proiectelor finanţabile din POS Mediu, a depus documentaţia necesară în vederea obţinerii unei asistenţe tehnice pentru pregătirea aplicaţiei de finanţare „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Dolj“ şi a fost selectat în acest sens dintr-un număr de 19 judeţe, alături de judeţele Arad, Mureş, Neamţ şi Sibiu, pentru a beneficia de asistenţă tehnică PHARE, prin proiectul „Asistenţă tehnică pentru pregătirea portofoliului de proiecte“, Phare CES 2005 – componenta de deşeuri.
Istorie zbuciumată
Realizarea masterplanului de deşeuri a fost plină de peripeţii. Principalul punct de discuţie a fost solicitarea primăriei ca groapa de gunoi de la Mofleni să nu fie depozitarul gunoiului din tot judeţul. Din acest motiv, oficialii craioveni au fost foarte reţinuţi şi cu greu au fost de acord să intre în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară, cea care gestionează, de fapt, proiectul. Trebuie precizat că din această asociaţie trebuie să facă parte toate cele 111 unităţi administrative ale judeţului. Deşi părea că lucrurile merg pe calea cea bună, Primăria Craiova s-a răzgândit brusc şi a ieşit din Asociaţie, ceea ce a îngreunat evoluţia proiectului. După negocieri politice la Bucureşti, oficialii din Bănie au revenit la sentimente mai bune şi au reintrat în Asociaţie. Ultimul hop înainte de depunerea proiectului a fost transformarea Serviciului de Salubritate din subordinea primăriei în societate comercială, lucru care a tensionat din nou situaţia. Atât oficialii primăriei, cât şi ai consiliului judeţean au fost chemaţi la ordine de ministrul mediului, care le-a spus că au termen-limită 1 septembrie pentru a finaliza proiectul. Singurul compromis făcut pare să fie acceptarea solicitării făcute de primărie, care a cerut ca Salubritatea să fie singurul operator de colectare a gunoiului din oraş.
