Persoanele care acceptă cu uşurinţă să lucreze la negru riscă să îşi plătească spitalizarea. Într-o astfel de situaţie s-a trezit o femeie din Craiova grav bolnavă, care a lucrat mai mulţi ani fără carte de muncă, iar atunci când s-a angajat legal, patronul nu i-a plătit asigurările de sănătate.
Cu toate că plătesc asigurări de sănătate, bolnavii din România trebuie să cheltuiască o grămadă de bani ca să fie trataţi în spitale. Medicamentele şi materialele sanitare ar trebui să fie gratuite, potrivit legii, însă spitalele nu au bani ca să le cumpere, aşa că pacienţii şi le iau de la farmacii.
Se poate însă şi mai rău de atât. O dovedeşte cazul unei femei grav bolnave din Craiova care, deşi a lucrat pe la diverse firme de panificaţie, a aflat abia la spital că angajatorii nu i-au plătit contribuţia la asigurările de sănătate. În astfel de cazuri, bolnavul trebuie să achite întreaga spitalizare, inclusiv manopera operaţiei, hrana şi cazarea.
Persoanele neasigurate plătesc spitalizarea
Miercuri, 17 noiembrie 2010, craioveanca Maria Şarpe, de 52 de ani, a fost internată de urgenţă, cu o hemoragie puternică. Medicii de la Spitalul de Urgenţă Craiova au hotărât că trebuie operată, însă intervenţia chirurgicală nu a putut fi efectuată imediat. Bolnava pierduse mult sânge şi ar fi murit pe masa de operaţie. Atunci au început problemele. Maria avea nevoie mai întâi de transfuzii, însă spitalul nu avea suficiente rezerve de sânge. Cu ajutorul prietenilor şi al rudelor care s-au oferit să doneze sânge problema s-a rezolvat, iar în cursul zilei de luni femeia a fost programată pentru operaţie.
Însă intervenţia chirurgicală de care avea nevoie nu constituie o urgenţă, motiv pentru care pacientul trebuie să facă dovada că este asigurat (adeverinţă de la locul de muncă) pentru a nu fi obligat să plătească spitalizarea. Maria Şarpe nu a putut să obţină adeverinţa de la ultimul loc de muncă pentru simplul motiv că nu avea contribuţia la asigurările de sănătate plătită la zi, aşa că ar fi trebuit să suporte costurile spitalizării şi, deci, ale operaţiei.
Patronul firmei
va răspunde penal
Povestea Mariei Şarpe este asemănătoare cu a multor angajaţi care lucrează în sistemul privat: salariu mic pe cartea de muncă, ore suplimentare (uneori şi 12-13 ore pe zi) plătite la mica înţelegere. Astfel de perioade au alternat cu altele lucrate la negru.
Ultimul loc de muncă a fost la SC PROXIMA IMPEX SRL, o firmă care deţine o brutărie în piaţa din cartierul Valea Roşie. Potrivit spuselor ei, a lucrat aici cu carte de muncă din 1 aprilie 2009 până pe 5 octombrie 2010.
Pentru a fi asigurată şi a beneficia de servicii medicale, femeia ar fi trebuit să aibă plătită contribuţia la sănătate pe ultimii cinci ani. Potrivit CAS Dolj, ea nu a mai contribuit însă constant la bugetul de sănătate din 2005, firmele la care a lucrat achitându-i sporadic dările către stat.
Cât despre ultimul său loc de muncă, reprezentanţii CAS Dolj spun că SC PROXIMA IMPEX SRL nu a mai virat contribuţiile de la 1 ianuarie 2010, datoriile firmei către bugetul asigurărilor de sănătate ridicându-se la 40.013 lei. De altfel, faţă de această firmă s-au declanşat deja procedurile de faliment, iar autorităţile statului au trecut la executarea silită a datoriilor. În plus, patronul va trebui să dea socoteală şi penal pentru reţinerea şi nevirarea contribuţiilor către stat.
Deznodământul în acest caz a fost unul fericit. Dând dovadă de omenie, medicii din Clinica de Ginecologie II a Spitalului de Urgenţă Craiova au acceptat să o opereze pe Maria Şarpe, chiar dacă femeia nu putea face dovada calităţii de asigurat. Norocul ar putea să nu se mai repete în viitor, aşa că rudele femeii încearcă acum să-i plătească din urmă contribuţia la asigurările de sănătate, care cu penalităţi cu tot ar ajunge în jurul sumei de 200 de lei.
Închisoare pentru neplată
Potrivit art. 188 alin. 2 din Codul de Procedură Fiscală, „reţinerea şi nevărsarea de către plătitorii obligaţiilor fiscale a sumelor reprezentând impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la şase luni la doi ani sau cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei“.
