Din cauză că preţul grâului aproape s-a triplat în ultimele trei luni, producătorii din domeniul panificaţiei nu au mai putut ţine în frâu costul pâinii. Aproape toţi producătorii au scumpit pâinea, în special pe cea feliată. O pâine integrală de 350 de grame a ajuns să coste 2,5 lei în magazin, cu 50% mai mult decât acum trei luni. Producătorii spun că există o criză de grâu în România, după ce Rusia a sistat exporturile către Europa. Aflaţi din GdS cât va ajunge preţul pâinii la începutul lui 2011.
Pe finalul lunii octombrie, aproape toţi producătorii din domeniul panificaţiei care activează pe piaţa Doljului au scumpit subit mai multe sortimente de pâine. Deşi piaţa panificaţiei a scăpat de majorări de preţuri astă-vară, când a crescut TVA de la 19% la 24%, de data aceasta, preţurile nu au mai putut fi ţinute sub control. Vel Pitar a scumpit franzela albă feliată de la 1,1 lei pe bucată la 1,3 sau 1,4 lei. Cea mai mare scumpire este la pâinea integrală de greutate normală, livrată de Vel Pitar pe piaţa din Dolj, care înainte se vindea cu 1,7 lei, iar acum a ajuns mai scumpă cu 50%, la 2,5 lei. Şi producătorul local Pan Group a fost nevoit să scumpească franzela, dar într-un ritm mai lent decât competitorii. Astfel că pâinea Pan Group a urcat de la 1,1 lei la 1,2 lei în luna octombrie. Şi micii producători au adăugat ceva la preţul pâinii. Practic, preţurile nu mai pot fi ţinute în frâu.
De ce se scumpeşte pâinea
Unii dintre producători au confirmat pentru GdS că preţul grâului este cauza acestor scumpiri. În ultimele luni, grâul a devenit aproape de trei ori mai scump. „Problema cea mai importantă o reprezintă preţul grâului, care, de la 0,38 – 0,4 lei/kg, cât era în luna iulie 2010, a atins valoarea de 1 leu /kg. Creşterea considerabilă a preţului grâului coroborată cu o criză a livrării acestuia – în sensul că, la un moment dat, se găsea în cantităţi mici pe piaţă, iar furnizorii solicitau plata pe loc – a dus automat la mărirea preţului pâinii. Astfel, o franzelă Pan Group de 370 g costă acum 1,2 lei, în comparaţie cu 1,1 leu, cât era în perioada anterioară. Dacă nu ar fi existat toate aceste probleme, Pan Group nu ar fi crescut preţul pâinii“, declarat, pentru GdS, Mihai Cîrstea, director general al Pan Group. Deşi Vel Pitar este un jucător important pe piaţa locală de panificaţie, reprezentanţii companiei nu au dorit să comenteze informaţiile legate de scumpirea pâinii.
Pâinea va costa 1,5 lei
Alt producător din Craiova, mai mic decât competitorii amintiţi, spune pe piaţa locală, dar şi în restul României există în continuare o mare criză a grâului şi că în iarna aceasta pâinea normală, care este 1 leu, se va scumpi cu 50%. „În campania agricolă se cumpăra grâul cu 0,4 lei pe kilogram. Acum a ajuns la 0,9 lei fără TVA. Făina era 1,05 lei pe kilogram, iar acum este 1,65 lei pe kilogram, deci a crescut preţul cu aproape 60%. Am fost nevoit să adaug şi eu 10% la preţul pâinii, dar acesta nu este preţul real. Vor urma scumpiri toată iarna, pentru că nu se mai găseşte grâu pe piaţă. Pâinea de 1 leu se va scumpi cu 50%, ajungând să coste 1,5 lei. România nu mai are grâu. Aceasta-i realitatea!“, a precizat S.B., producător de panificaţie din Craiova.
Criza grâului,
provocată de Rusia
Deşi producţia de grâu de anul acesta a fost semnificativă, morile din zonă şi producătorii de panificaţie fac eforturi deosebite să asigure materia primă necesară producerii pâinii. Se pare că problemele au apărut după ce Rusia a sistat exporturile de grâu către Europa. Atunci, românii s-au îngrămădit să dea grâul nostru la export, iar acum România a rămas fără grâu sau acesta este concentrat la marii depozitari care dictează piaţa şi urcă preţul, din cauza cererii excesive. „După ce Rusia a sistat exporturile, România a exportat masiv, fără un control din partea statului român, fără să se limiteze în vreun fel exporturile. Va fi foarte greu pentru români la iarnă. Cred că în ianuarie se va lua grâu din rezerva de stat. Va fi foarte greu pentru omul de rând să dea 1,5 lei pe o pâine. Ministerul Agriculturii să ne explice de ce a crescut preţul grâului atât de mult!“, a mai spus S.B., producător local de produse de panificaţie. Cine are capacitate de depozitare a grâului câştigă din creşterea preţului grâului. Deţinătorul Cerealcom, Mihai Anghel – unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală a cerealelor -, are zeci de mii de tone de grâu depozitate în silozuri. Contactat telefonic, Anghel a confirmat faptul că actualul preţ ridicat al grâului este din cauza Rusiei, care a sistat exporturile. Întrebat dacă grâul se va mai scumpi în perioada următoare, Mihai Anghel s-a ferit să facă pronosticuri şi a precizat doar atât: „Dumnezeu ştie dacă va mai creşte!“.
Aveam producţie,
aveam valoare!
În urmă cu câteva luni, când Rusia sista exporturile către Europa, producătorii agricoli români spuneau că se poate exporta suficient grâu. „Producţia de grâu de anul acesta a fost suficient de bună şi se estimează că este de aproximativ şapte milioane de tone. Este o recoltă mai bună decât anul trecut, chiar dacă au existat calamităţi naturale. Pierderile au fost mici. Există chiar resurse pentru un export de trei milioane de tone. Consumul intern în România este undeva la trei milioane de tone anual. O parte se păstrează pentru însămânţările viitoare, o anumită cantitate pentru furaje, iar grâul de calitate se foloseşte pentru panificaţie“, declara, la începutul lunii august, Nicolae Sitaru, de la Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR), pentru mass-media centrale.
Rezerva de stat sau importuri de grâu?
Din cauză că exportul de grâu românesc nu a fost blocat, este posibil ca anul viitor fie să se importe grâu, fie să se apeleze la rezerva de stat, pentru a asigura pâinea necesară românilor. Importul nu este exclus de actualul ministru al agriculturii. Pe 9 septembrie, noul ministru de resort, Valeriu Tabără, spunea că nu va sista exporturile de grâu. „Deşi eu eram un mare adversar al exportului de grâu, avem la ora actuală contracte încheiate pentru export de peste două milioane de tone. Nu le voi bloca, pentru că, exportând, intru pe piaţă şi pot aduce grâu dacă am nevoie. Acest lucru mi l-a spus în trecut Rene Steiger de la Comisia Europeană: «Exportă ca să ai pieţe» – şi cred că este valabil acest principiu, mai ales când ai deja parteneri de export. În 2009, s-a exportat mai mult decât am exportat eu în anii ‘95 – ‘96, când am obţinut recolte bune la grâu şi cred că e un succes“, precizat Valeriu Tabără pentru Agerpres, declaraţie preluată de EvZ.
Grâul românesc se vinde ca aurul
Directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Dolj, Cristian Costea, a declarat vineri că criza grâului a început pe piaţa externă şi la noi de când a limitat Rusia exporturile, astfel că grâul nostru se vinde acum la cotaţiile la care se vinde acest produs şi la Bursa de la Chicago: „A crescut preţul grâului şi la noi în momentul în care a crescut preţul la nivel mondial. La noi se vinde la acelaşi preţ ca la Bursa de la Chicago. Grâu este pe piaţa românească, dar i-a crescut preţul. Acestea sunt cererea şi oferta!“. Directorul Costea a negat faptul că preţul actual al grâului ar fi de 0,9 lei pe kilogram fără TVA, ci că pe piaţa locală s-ar vinde cu 0,75 de lei fără TVA. „Este grâu pe piaţă!“, a concluzionat Costea, adăugând că probleme şi mai mari vor fi anul viitor în această regiune a ţării: „Din cauza secetei prelungite, în toamna aceasta s-au însămânţat doar 110.000 de hectare în Dolj, din 187.000 de hectare programate“. Astfel, cantitatea de grâu va fi mai mică la anul.
Preţul grâului „a explodat“ pe piaţa externă
La mijlocul lunii august, grâul pentru panificaţie cu livrare în noiembrie era cotat la bursa Euronext în creştere cu 1,53%, la 216,25 euro pe tonă. Rusia a fost nevoită să limiteze exporturile din cauza secetei care a afectat ţara anul acesta.
