S-au împlinit doi ani de criză. Bilanţul economico-social este tragic pentru judeţele Olteniei. Economia regiunii suferă în continuare, şomerii ies din plată, consumul se restrânge, firmele trag obloanele, iar încasările statului din impozite scad. GdS vă arată cum stau judeţele Olteniei după doi ani de criză. Îmbucurător este că s-au temperat disponibilizările de personal şi acţiunile de suspendare a activităţii firmelor. Ce ne aşteaptă în continuare?
La doi ani de la debutul crizei economice în România, indicatorii economici la nivelul regiunii Oltenia nu arată prea bine. S-a temperat suspendarea activităţii firmelor, iar în unele judeţe a început să se diminueze şomajul, însă numărul persoanelor care nu mai au dreptul la indemnizaţie de şomer este mult mai mare. Încep să scadă disponibilizările de personal în anumite zone, dar nu putem spune că economia şi-a revenit, pentru că vine iarna şi multe firme îşi restrâng activitatea în sezonul rece. Oare va putea economia din Oltenia să recâştige în anii care urmează terenul pierdut pe perioada crizei? Cifrele înşiruite mai jos au fost inserate pentru a arăta starea de fapt exactă din fiecare judeţ, astfel încât să putem trage o concluzie despre trendul activităţii economice din fiecare zonă analizată.
Impozite mai mici, profit în derivă
În Dolj, Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) locală ne-a informat că, în anul 2008, profitul net al firmelor din judeţ a fost de 669 de milioane de lei, iar pierderea netă a fost de 302 milioane de lei. Pe 2009, criza s-a adâncit, iar firmele au avut un profit de 506 milioane de lei, în scădere faţă de anul precedent, iar pierderea netă pe judeţ a urcat la 409 milioane de lei. La jumătatea lui 2010, aflăm de la Fiscul doljean că profitul înregistrat de 7.307 firme a fost de 251 de milioane de lei, iar pierderea a ajuns deja la 243 de milioane numai pe primele şase luni ale anului, după depunerea primelor bilanţuri. Impozitele plătite de doljeni către bugetul consolidat al statului au fost de 1,79 miliarde de lei în 2008, au crescut uşor în 2009, la 1,83 miliarde, iar pe primele opt luni din 2010, firmele au plătit 1,15 miliarde de lei, în scădere faţă de aceeaşi dată din anul precedent. În Gorj, încasările totale către buget au fost în 2008 de 889 de milioane de lei, în 2009 au urcat la 922 de milioane, dar pe nouă luni din anul curent s-au înregistrat 601 milioane de lei.
Dacă, la 31 decembrie 2008, profitul înregistrat de firmele din Olt se cifra la 256 de milioane de lei, la finalul lui 2009, acesta era de 166 de milioane de lei. Conform DGFP Olt, pe 30 iunie 2010, profitul net înregistrat de cei 10.541 de agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea pe raza judeţului s-a redus la 33% faţă de profitul înregistrat în 2008, ajungând acum la suma de 87 de milioane de lei. În Olt, pierderile firmelor pe anul trecut au crescut la 297 de milioane de lei, faţă de 143 de milioane de lei în 2008, potrivit DGFP Olt. Pe 2010 este ceva mai bine, informează Fiscul oltean, la şase luni pierderile totale ale firmelor din Olt cifrându-se la 111 milioane de lei. De pe www.finantevalcea.ro am aflat că „de remarcat este faptul că încasările realizate în 2009 au fost cu 0,16% mai mici decât în 2008“ în Vâlcea. Pe nouă luni din acest an, în acest judeţ s-au stabilit suplimentar către buget 87 de milioane de lei.
Falimentul şi insolvenţa au năpădit firmele
În Dolj, în 2008 se deschisese procedura insolvenţei la 217 firme (din 600 de cereri depuse), iar anul trecut a fost vârful crizei, 1.201 firme intrând în insolvenţă, adică o medie de 100 de societăţi pe lună. Până acum, pe primele nouă luni din 2010 intraseră în insolvenţă 672 de firme doljene, conform datelor de la ONRC. Potrivit sursei citate, în Mehedinţi au intrat anul acesta în insolvenţă 88 de agenţi economici, iar în Vâlcea – 179 de firme. În Olt, în perioada 2008 – 2009, 460 de agenţi economici au intrat în insolvenţă conform Legii nr. 85/2006, mai informează DGFP Olt. Dacă, în anul 2008, numărul firmelor care intraseră în insolvenţă era de 151, în 2009, acesta aproape că s-a dublat, 309 societăţi aflându-se în această situaţie. Până la 30 septembrie 2010 mai intraseră în insolvenţă sau în faliment 179 de firme oltene, potrivit ONRC, ceea ce arată că s-a mai temperat această situaţie în judeţ.
Şomajul: în floare în unele judeţe, diminuat în altele
Din datele culese din câteva judeţe importante ale Olteniei a reieşit că zeci de mii de oameni au terminat şomajul, însă puţini dintre ei s-au angajat. Iată ce ne arată cifrele. Agenţia Judeţeană de ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Dolj a informat că în 2008 au intrat în şomaj 26.354 de persoane, în 2009 au intrat 27.837 de oameni în şomaj, iar pe primele nouă luni din 2010, erau deja 19.345 de şomeri noi, deci în scădere faţă de anii anteriori. În acelaşi timp, în primul an al crizei ieşiseră din şomaj 16.490 de persoane, în 2009 au terminat şomajul 18.540 de persoane, iar până la finalul lunii septembrie 2010 ieşiseră din şomaj 22.951 de oameni. Îmbucurător este faptul că mai multe persoane şi-au găsit loc de muncă. Dacă în 2008 s-au angajat 13.775 de persoane, în 2009 a fost un an critic, cu doar 9.256 de locuri de muncă oferite doljenilor, iar pe primele nouă luni din 2010, numărul persoanelor angajate se apropie de cele din tot anul 2009, ajungând la 8.867.
În Gorj, AJOFM a comunicat faptul că în 2008 erau 10.994 de şomeri, din care jumătate erau în plată, iar în 2009 a crescut numărul lor la 16.464 de persoane, dar mai primeau indemnizaţie de şomaj puţin peste 10.000 dintre ele. Anul acesta, 16.230 de gorjeni figurează a fi în şomaj, dar situaţia este critică, pentru că doar jumătate dintre ei mai primesc indemnizaţie. Referitor la numărul de locuri de muncă, de la AJOFM Gorj am aflat că în 2008 s-au creat 9.922 de locuri de muncă în judeţ, în 2009 – doar 6.495 de locuri de muncă, iar până la 1 septembrie 2010 deja apăruseră 6.402 locuri de muncă, semn că situaţia ar putea să se îmbunătăţească sub acest aspect.
În Olt, şomajul este în creştere. Potrivit AJOFM Olt, în 2008 figurau 9.463 de şomeri, dintre care 3.210 indemnizaţi. În 2009, numărul şomerilor era de 15.694, dintre care 9.640 indemnizaţi. Până la 30 septembrie, în evidenţele AJOFM Olt figurau 13.652 de persoane, dintre care 5.916 şomeri indemnizaţi. Numărul şomerilor ieşiţi din plată la sfârşitul anului 2008 a fost de 2.221, 3.004 în 2009 şi 6.840 în 2010. De asemenea, numărul şomerilor care îşi găsesc loc de muncă este în scădere. Dacă, în urmă cu doi ani, 15.343 de persoane îşi găseau de muncă, şi alte 9.474 anul trecut, anul acesta până în prezent doar 8.871 de şomeri olteni şi-au găsit un serviciu.
Suspendarea activităţii firmelor s-a temperat
Anul trecut, introducerea impozitului minim a condus la închiderea multor firme, ele suspendându-şi activitatea pe trei ani. În 2010, firmele nu s-au mai grăbit să îşi suspende activitatea, iar pe final de an se aşteaptă şi mai puţine astfel de suspendări, pentru că, între timp, s-a scos impozitul minim. Potrivit datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) în perioada ianuarie – august 2009 îşi suspendaseră activitatea 2.819 firme din Dolj, 1.256 de societăţi din Gorj, 716 din Mehedinţi, 1.087 din Olt şi 1.733 de societăţi din judeţul Vâlcea. Pe primele opt luni ale anului 2010, situaţia este următoarea: în Dolj s-a suspendat activitatea a 1.218 firme, la jumătate faţă de anul trecut, în Gorj – 604 firme, în Mehedinţi – 389 de societăţi, în Olt – 554 de societăţi, iar în Vâlcea – 903 societăţi. Se observă că în toată regiunea Olteniei s-a temperat închiderea firmelor. În Gorj, anul trecut şi-au suspendat activitatea 1.459 de firme, iar în 2010, doar 939 de agenţi economici au recurs la această măsură.
Ani grei pentru mediul de afaceri
Şefii Finanţelor din diverse judeţe ale regiunii văd criza în moduri diferite. La Dolj s-au dezvoltat anumite firme mari. „Din punct de vedere al fiscalităţii, pe primele nouă luni ale acestui an suntem la realizările perioadei similare din 2009. Din punct de vedere al mediului de afaceri avem contribuabili care au trecut anul acesta şi alţii, mai mulţi, care vor trece de la anul la mari contribuabili, ceea ce înseamnă că le-au mers bine afacerile“, a spus Eugen Călinoiu, directorul DGFP Dolj. El a arătat că dacă România ar creşte colectarea veniturilor la 37% din PIB, faţă de 30-31% cât este acum, nu ar mai fi probleme bugetare. Călinoiu a mai spus că economia subterană, în speţă, „veniturile care nu sunt la vedere se situează undeva la 20% din PIB“.
Elena Gherghina, directoarea DGFP Olt, a declarat: „Efectele negative ale crizei economice au fost resimţite de toate categoriile de firme încă din trimestrul IV 2008 şi se manifestă şi în prezent. Din cauza dificultăţilor financiare, numeroase societăţi comerciale care aveau o conduită fiscală normală întâmpină în prezent dificultăţi în asigurarea lichidităţilor financiare, cu implicaţii în conformarea la plată a obligaţiilor fiscale, fapt care a condus la înregistrarea de arierate bugetare. Societăţi care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor, prestărilor de servicii, textilelor, şi nu numai, şi-au diminuat activitatea prin reducerea cifrei de afaceri, a numărului de personal, cu implicaţii în diminuarea substanţială a obligaţiilor de plată la bugetul general consolidat al statului“.
Fiscul gorjean speră că salvarea economiei ar putea veni din afară. „(…) Oricum soluţia solidă rămâne tot a investiţiilor din afară care să vină să impulsioneze mediul economic, mai ales că Gorjul este un judeţ monoindustrial şi, la un moment dat, o să trebuiască să avem alternative la sectorul energetic şi minier. După ce va trece criza, mediul economic nu va mai semăna cu ceea ce a fost. Vom vedea cine rezistă“, a declarat Gheorghe Paraschivu, director în cadrul DGFP Gorj.
Ce ne aşteaptă de la anul
Din punct de vedere fiscal, viitorul apropiat nu sună bine pentru firme. Impozitul forfetar ar putea fi introdus din 2011. Nu ştim sub ce formă, dar ştim că va fi „cu dedicaţie“ pentru domeniile expuse evaziunii fiscale, în special în servicii (restaurante, baruri, hoteluri, pensiuni, frizerii, vulcanizări etc.). Consumul nu este stimulat, astfel încât firmele să aibă o piaţă de desfacere care să le asigure cifre de afaceri bune şi profituri importante. Echilibrul pieţei forţei de muncă atârnă de un fir de aţă, pentru că nu există stabilitate nici în sectorul bugetar şi nici în domeniul privat. Îmbucurător este faptul că firmele intrate anul acesta în insolvenţă/faliment sunt mai puţine decât în trecut, în perioade similare. Nu ne hazardăm să dăm pronosticuri pentru ce va fi în economie anul viitor până nu vedem cifrele pe întregul an 2010.
