Reţinerile suportate de angajat şi angajator, respectiv contribuţii sociale şi impozite, reprezentau anul trecut 43% din costul cu forţa de muncă. Astfel, România se numără printre statele UE cu cele mai ridicate sarcini fiscale, alături de Slovenia şi Suedia. În trimestrul 2, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă a crescut cu 3,1% faţă de trimestrul I, datorită deplasării muncitorilor spre agricultură.
Reţinerile suportate de angajat şi angajator, respectiv contribuţii sociale şi impozite, reprezentau anul trecut 43% din costul cu forţa de muncă, în urcare de la circa 41,5% în 2008, România fiind printre statele UE cu cele mai ridicate sarcini fiscale, alături de Slovenia şi Suedia, potrivit INS. INS a publicat ieri, pentru prima dată, informaţii privind sarcina fiscală asupra costului forţei de muncă, un indicator ce măsoară proporţia tuturor reţinerilor (contribuţii sociale şi impozit) suportate de angajat şi angajator în totalul costului forţei de muncă pentru un salariat etalon, care realizează 67% din câştigul mediu brut al activităţilor de industrie, construcţii şi servicii comerciale.
Sarcina fiscală asupra costului forţei de muncă se situa anul trecut sub nivelul din 2003, de aproape 43,5%. Ponderea reţinerilor suportate de angajat şi angajator în totalul costului forţei de muncă a atins în 2008 un minim de circa 41,5%, după care a urcat din nou anul trecut, ca urmare a majorării contribuţiilor sociale ale angajatului şi angajatorului.
La nivel european, sarcina fiscală asupra costului forţei de muncă era, în 2008, sub 30% în Malta, Irlanda, Luxemburg şi Marea Britanie, depăşea 45% în Franţa, Germania şi Ungaria, şi ajungea la 50% în Belgia. Sarcina fiscală asupra costului forţei de muncă în România era în 2008 peste nivelul din 18 state membre ale UE, dar sub cotele din Suedia, Italia şi Austria. Totodată, sarcina fiscală asupra costului forţei de muncă se situa, în 2008, între 30% şi 40% în Portugalia, Polonia, Olanda, Spania, Bulgaria, Slovacia, Grecia, Danemarca, Estonia şi Finlanda, şi varia uşor în jurul pragului de 40% în Letonia, Cehia, Lituania şi Slovenia.
Salariaţii fug în agricultură
Lucrul acesta atrage consecinţe grave, cum ar fi munca la negru sau emigrarea muncitorilor calificaţi. Astfel, potrivit datelor INS, în trimestrul I 2010, România, cu o rată de ocupare de 57,0% – se situa printre ţările cu valori sub media UE 27 (63,7%). Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă a fost de 60,1%; în creştere cu 3,1% faţă de T1 2010 şi cu 0,9% faţă de trimestrul II 2009. „Motivul principal al creşterii ratei de ocupare este o deplasare spre agricultură, fenomen vizibil prin scăderea ponderii salariaţilor şi creşterea ponderii lucrătorilor pe cont propriu şi a lucrătorilor familiali neremuneraţi (mai ales în agricultură). Situaţia e defavorabilă în special pentru regiunea NE, unde procentul non-salariaţilor devine majoritar (53,2%), din care o proporţie covârşitoare lucrători în agricultură (86%)“, a declarat ieri preşedintele INS, Vergil Voineagu.
35 de locuri de muncă vacante la 1.000 de şomeri
Conform INS, scăderea numărului locurilor de muncă vacante continuă din 2008 (excepţie face trimestrul I 2010, când au încetat efectele OUG nr. 223/2008 de suspendare a ocupării locurilor de muncă vacante în sistemul bugetar). Cele mai puţine locuri de muncă vacante, respectiv cele mai mici rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în trimestrul IV 2009 şi în trimestrul II 2010.
În România au fost, în trimestrul I 2010, 37 de locuri de muncă vacante la 1.000 de şomeri BIM, în scădere continuă şi semnificativă faţă de trimestrul II 2009, respectiv 2008. Tendinţa de scădere a continuat şi în trimestrul II 2010 (35 de locuri de muncă vacante la 1.000 de şomeri BIM). Pe de altă parte, la nivelul ţărilor UE, pentru trimestrul I 2010, cele mai multe locuri de muncă vacante la 1.000 de şomeri BIM se regăsesc în Olanda, iar la polul opus se situează Letonia (LV), cu doar 7 locuri de muncă vacante la 1.000 de şomeri BIM.
Veniturile din salarii, în cădere liberă
Mai mult decât atât, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au fost de 2.337 de lei, valoare relativ constantă, potrivit INS. Ponderea veniturilor din salarii şi a veniturilor în natură în trimestrul II 2010 a scăzut comparativ cu acelaşi trimestru din anii 2007-2009, înregistrând valorile cele mai mici (50,7% şi, respectiv, 14,2%).
Structura veniturilor băneşti ale gospodăriilor atestă aceleaşi tendinţe ca şi în cazul veniturilor totale. Veniturile totale medii pe o gospodărie din urban sunt cu 36% mai mari decât cele în mediul rural. „Cheltuielile totale de consum (în medie) ale populaţiei au fost de 1.473,9 lei lunar pe gospodărie, reprezentând 63,1% din veniturile totale. Comparativ cu trimestrul II 2009, acestea au înregistrat o uşoară creştere, influenţată în mare parte de creşterea preţurilor“, mai arată datele institutului.
România ar putea ieşi din recesiune în trimestrul III
România ar putea înregistra în trimestrul III o nouă creştere a PIB, ceea ce ar marca ieşirea economiei din recesiune, dar ultimul trimestru al acestui an ar putea fi pe minus, în condiţiile în care se va respecta ciclicitatea economiei, a mai declarat ieri preşedintele INS, Vergil Voineagu. Preşedintele institutului a arătat că, în perioada aprilie-iunie, România a înregistrat un prim trimestru de creştere, în termeni ajustaţi sezonier, pentru prima dată după trei trimestre consecutive de scădere.
În trimestrul al doilea, economia a crescut, în termeni ajustaţi sezonier, cu 0,3% comparativ cu trimestrul anterior. „Acesta consider că ar putea însemna debutul ieşirii României din recesiune“, a spus Voineagu.
El a menţionat că doar două trimestre de creştere consecutivă a PIB semnalează ieşirea unei economii din recesiune, iar acest lucru s-ar putea întâmpla dacă şi în trimestrul III PIB-ul va urca în termeni ajustaţi sezonier, comparativ cu trimestrul II. Pe de altă parte, el a arătat că fenomenul ciclicităţii economiei româneşti are un caracter extrem de pregnant şi, potrivit acestuia, scăderea ar putea reveni în ultimele trei luni ale acestui an. În prima jumătate a acestui an, când economia a scăzut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 1,5%, industria a fost singurul sector care a contribuit pozitiv la dinamica PIB, cu 1,3%. Serviciile au contribuit la scădere cu 1,2%, construcţiile cu 0,9%, iar impozitele nete pe produs cu 0,7%. Agricultura nu a avut nici un impact asupra dinamicii PIB.
