Un studiu pentru Banca Mondială arată că peste 60% dintre români rămân fără bani de la o lună la alta. Aceştia abia acum încep să intre cu adevărat în criză, iar situaţia devine din ce în ce mai gravă. Pentru supravieţuire, românii mizează pe inventivitate, suplinind lipsa banilor printr-un cartof sau un pui de la socri.
Peste 60% dintre români rămân fără bani de la o lună la alta tot timpul sau des, în contextul în care 65% din populaţia de peste 16 ani are dificultăţi în a-şi acoperi nevoile de zi cu zi, a declarat ieri Manuela Stănculescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române.
Institutul pentru Economie Mondială din cadrul Academiei Române a realizat studiul în perioada 1-15 mai pentru Banca Mondială.
Potrivit studiului, indicele capabilităţii de administrare a banilor este în medie de 55,79%, pe o scară de 100%.
Din studiu mai reiese că doar 23% dintre românii respondenţi la sondaj ţin evidenţa veniturilor şi cheltuielilor. Totodată, se pare că 66% din populaţie nu ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor, dar ştie câţi bani are disponibili, iar 70% dintre respondenţi au arătat că au o planificare a cheltuielilor lunare curente. Un lucru îmbucurător este că 61% dintre români au declarat că nu se împrumută pentru a achita alte datorii.
Întrebaţi ce fac atunci când rămân fără bani de la o lună la alta, 75,3% dintre respondenţi au spus că reduc cheltuielile, 61,5% că împrumută bani de la rude, prieteni sau cunoştinţe, iar 42,2% că achiziţionează bunuri „pe caiet“ de la magazine.
Doar 7,5% dintre români au răspuns că atunci când rămân fără bani de la o lună la alta lucrează în plus sau îşi iau un al doilea loc de muncă.
Pe de altă parte, întrebaţi cum utilizează banii care rămân în plus de la o lună la alta, 74,6% au răspuns că îi păstrează în numerar, 33,6% că îi cheltuiesc pe bunuri de consum şi 25,4% că îi economisesc sau că nu îi retrag din cont.
Stănculescu a arătat că principalii factori care determină capacitatea de administrare a banilor sunt venitul, gradul de alfabetizare financiară, nivelul de educaţie, generaţia şi aria rezidenţială.
Doar 6% dintre români economisesc pentru pensie
Pe de altă parte, din studiul realizat pentru Banca Mondială mai reiese faptul că peste două treimi din români pot să facă faţă unei scăderi cu 25% a veniturilor cel mult trei luni, în condiţiile în care 75% din economii se ridică la cel mult venitul lunar pe două luni.
Potrivit raportului, 49% din populaţia cu vârsta peste 16 ani economiseşte, iar economisirea diferă semnificativ în funcţie de nivelul veniturilor.
Motivaţia pentru care românii economisesc este legată, în principal, de eventualitatea apariţiei „zilelor negre“ sau a unor cheltuieli neaşteptate (pentru 78% dintre respondenţi), de scopul de a creşte calitatea vieţii în viitor (29%) şi de a lăsa o moştenire copiilor (18,9%).
Totuşi, 17,5% din populaţie preferă să cheltuiască decât să facă economii. Mai mult, doar 6% dintre românii cu vârste între 16 şi 64 de ani economisesc pentru perioada de pensie, iar acest tip de economisire nu depinde de venituri.
Circa 40% dintre cei care au credite au dificultăţi la plata ratelor
În acelaşi timp, din studiu mai aflăm că aproape 40% dintre românii cu credite la bancă au dificultăţi la plata ratelor şi 13% raportează întârzieri, şi că mai mult de jumătate dintre români nu utilizează nici un tip de serviciu financiar.
Indicele capabilităţii de a face alegeri financiare, calculat potrivit sondajului comandat de Banca Mondială, se situează în medie la 36,35% dintr-un maxim posibil de 100%.
Doar 35% dintre respondenţi folosesc servicii financiare formale, iar această pondere este de aşteptat să crească în următorii doi ani la 45%.
Cele mai utilizate servicii financiare sunt cardurile de debit (folosite de 18,5% dintre respondenţi), poliţele de asigurare (15,6%), creditele de consum (9,6%), împrumuturile de la rude sau prieteni (8,2%) şi depozitele bancare (7,9%).
În ceea ce priveşte asigurările, studiul mai arată că utilizarea poliţelor este puternic corelată cu venitul, educaţia, vârsta şi aria de rezidenţă.
Aproximativ 27% dintre respondenţi nu au ştiut cum să evalueze asigurările de viaţă sau pentru locuinţe, iar circa 22% au afirmat că nu au nevoie de astfel de poliţe.
