Cotidianul german Der Spiegel scrie despre taxa pe fast-food din România, comparând-o cu cea pe care Danemarca urmează să o impună pe ciocolată şi cu restricţiile la acizi graşi din Austria şi Spania, noul „bir“ propus de Ministerul Sănătăţii din România fiind considerat unic în lume.
Jurnaliştii germani se întreabă dacă guvernanţii pot cu adevărat să impună prin lege o populaţie zveltă, observând că unele guverne din Europa, îngrijorate de faptul că talia cetăţenilor lor a crescut, par să creadă astfel. „Guvernul spaniol vrea să interzică acizii graşi, Danemarca va taxa în curând dulciurile, iar în România ministrul sănătăţii a anunţat că vrea să introducă o taxă pe mâncarea nesănătoasă. Şi în Germania există intenţia de a lansa o ofensivă guvernamentală asupra circumferinţei taliei. Într-un interviu, liderul Partidului Verde, Renate Künast, a anunţat că vrea să interzică publicitatea la dulciuri“, notează Der Spiegel.
Despre taxa pe fast-food pe care intenţionează să o introducă Ministerul Sănătăţii român, jurnaliştii germani spun că, dacă aceasta va fi aplicată, va fi prima de acest fel din lume şi va afecta mai ales lanţurile mari de fast-food. Se pare însă că românii nu au fost primii care s-au gândit la acest lucru, parlamentul din Taiwan luând în considerare, anul acesta, o taxă asemănătoare.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, prevalenţa obezităţii s-a triplat în multe ţări europene din 1980, rata fiind în continuă creştere, mai ales în cazul copiilor. De ani buni, studiile arată că germanii se numără printre cei mai obezi oameni din Europa, alături de greci şi britanici.
Danemarca încearcă să folosească politica fiscală ca modalitate de a potoli pofta populaţiei pentru dulciuri. O nouă taxă pe ciocolată, îngheţată şi alte dulciuri, care va fi adăugată la taxa existentă deja pe sucuri, va genera 1,5 miliarde de coroane daneze (200 de milioane de euro) pe an, potrivit unui studiu al Confederaţiei Industriei de Alimente a ţării.
Referitor la preparatele de tip fast-food, majoritatea legilor se concentrează totuşi pe acizii graşi, un tip de grăsimi nesaturate folosit la multe mâncăruri prăjite. Grăsimile au fost deja interzise în restaurante din numeroase oraşe americane, precum şi în statul California.
Danemarca are din 2004 o lege privind limitarea drastică a folosirii acizilor graşi, Austria a introdus, în octombrie 2009, o restricţie similară, iar Spania va urma, anul acesta, modelul lor.
Presa internaţională scrie că municipalitatea din New York a anunţat o iniţiativă pentru diminuarea consumului de sare în alimentaţie, propunând restaurantelor şi industriei alimentare să reducă voluntar cantităţile în care acest condiment este folosit în mâncăruri şi produse alimentare. Subliniind efectele nefaste ale excesului de sare asupra sănătăţii, serviciile sanitare ale oraşului New York explică, într-un comunicat, că americanii consumă zilnic de două ori cantitatea maximă recomandată.
„Dar eforturile României de a taxa mâncarea fast-food sunt cele care atrag atenţia când vine vorba de problema combaterii obezităţii în Europa. Asta dacă taxa va fi aprobată. Ministrul de finanţe al României, Sebastian Vlădescu, a minimizat propunerea în urmă cu o săptămână, spunând că este încă la stadiul de idee. În plus, sunt voci care spun că această taxă oricum nu ar îmbunătăţi sistemul sanitar al României“, comentează jurnaliştii de la Der Spiegel.
