Acasă Actualitate Sfârşitul dictaturii supermarketurilor

Sfârşitul dictaturii supermarketurilor

-

Legea privind comercializarea produselor alimentare topeşte profitul supermarketurilor. Preţurile vor scădea în câteva luni cu până la 30%. Retailerii vor fi nevoiţi să plătească la stat şi pentru taxe.

Preşedintele României, Traian Băsescu, va promulga, probabil în regim de urgenţă, Legea privind comercializarea produselor alimentare, aceasta urmând să intre în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial (MO), a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, Ovidiu Gheorghe, preşedintele Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV). „Legea pleacă astăzi la preşedinte spre promulgare şi va intra în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea sa în MO, contractele cu marile reţele comerciale urmând să fie modificate în 60 de zile de la publicarea în MO“, a spus Ovidiu Gheorghe. El a susţinut că, potrivit noilor reglementări, „comerciantul este orice persoană fizică sau juridică autorizată să vândă direct consumatorului“, acesta neavând voie „să solicite şi să încaseze de la furnizor plata de servicii care nu au legătură cu operaţiunile de vânzare şi nu sunt incluse în preţul de achiziţie“, precum plata pentru extinderea reţelei comercianţilor, pentru amenajarea spaţiilor sau promovarea activităţii comercianţilor. De asemenea, comercianţii nu au dreptul să impună furnizorilor să-şi vândă produsele la un preţ egal sau mai mare decât al altora, iar delistarea unui produs de la raft poate fi făcută doar cu o notificare prealabilă de două luni a furnizorului. În completarea precizărilor legate de noua lege, ministrul agriculturii, Ilie Sârbu, a susţinut că intrarea acesteia în vigoare ar putea determina, în câteva luni, scăderi ale preţurilor pentru consumatorii finali cu până la 30%. „Noi (Ministerul Agriculturii, iniţiatorul proiectului de lege – n.r.) am urmărit ca preţul în magazin, pe raft, să scadă. Specialiştii spun că în câteva luni preţurile vor putea să se diminueze cu până la 30%“, a afirmat Sârbu.

Sârbu: Producătorul român stă în genunchi la poarta comercianţilor

Referindu-se la reacţia Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România, potrivit căreia noua lege va creşte preţurile, va determina blocaj financiar şi pierderea locurilor de muncă, ministrul Sârbu a susţinut că nu este de acord „ca producătorul român să stea în genunchi la poarta comercianţilor“. „Să-i ţii pe producătorii români la uşa hipermarketurilor nu e iresponsabilitate? Atunci când au făcut profituri în fiecare an nu a fost iresponsabilitate“, a mai spus el.
„Afirmaţia retailerilor este hilară. Şi noi vrem să ne apărăm locurile de muncă. Şi nu vrem rafturi pline de importuri, aşa cum ne-au ameninţat ei“, a spus Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA), menţionând că, prin intrarea în vigoare a noii legi, retailerii vor fi obligaţi să plătească la stat şi pentru taxele pe care le percepeau până acum de la producători. „Până acum, retailerii plăteau la stat doar pentru 0,2%, cât spuneau ei că au adaosul, că restul erau taxe, pe care ei le numesc bugete. De acum va trebui să plătească la stat şi pentru taxe, că ei le pun. Până acum ziceau că producătorii cresc preţul, nu ei, care cereau să li se plătească taxele“, a mai spus Frumosu.

Minea: O astfel de lege ar trebui să albească piaţa

Amintind că prima ţară care a aplicat o astfel de lege a fost Franţa, iar rezultatele s-au concretizat, în câteva luni, cu scăderea preţurilor şi apariţia magazinelor de familie, preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, a declarat că este foarte posibil să se întâmple şi la noi la fel în câteva luni, până în ianuarie. „Problema este că micile magazine, aşa-zisele chioşcuri, trebuie să intre în legalitate, că şi Costică de la colţ va trebui să-şi pună adaos comercial. Avantajul este că în micile magazine preţurile sunt uneori mult mai mici“, a mai spus Minea, adăugând că „o astfel de lege ar trebui să albească piaţa“.
Referindu-se la ideea avansată de Minea, potrivit căreia comerţul tradiţional românesc ar trebui promovat, ministrul Ilie Sârbu a susţinut că acest lucru se poate realiza chiar cu fonduri europene. „Dacă producătorii se vor gândi serios la lucrul acesta, le putem da fonduri europene pentru realizarea unor lanţuri de mici magazine în stil tradiţional românesc“, a încheiat Sârbu.

Rompan: Am primit facturi pentru taxe în locul plăţii produselor

Legat de abuzurile comise de reprezentanţii supermarketurilor, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit şi Panificaţie (Rompan) a susţinut că marile reţele de magazine din România obţineau un profit de 30% la produsele pe care le comercializau datorită numărului mare de taxe impuse producătorilor.
„Nu puţine au fost abuzurile supermarketurilor. Au existat situaţii în care acestea ne trimiteau facturi pentru taxe în loc de banii pentru marfa pe care ei ar fi trebuit să ne-o plătească. Dumnealor se lăudau că vând produsele aproape în pierdere sau cu profit mic, dar, de fapt, prin facturile pe care le primeam ulterior, prin aceste taxe, aveau un profit de 30%“, a explicat preşedintele Rompan, Aurel Popescu. Acesta a adăugat că producătorii români au primit deseori, în loc de plată pentru produsele livrate marilor magazine, facturi cu taxele percepute de acestea.
„În ultimul timp am primit facturi direct pentru taxe care înlocuiau plata produselor pe care noi le livraserăm, deci au înlocuit banii care mi se cuveneau cu nişte taxe pe care le-aş fi datorat. Nu am mai primit nici un ban pentru produsele pe care le livraserăm magazinelor respective“, a adăugat Popescu. Acesta a explicat că, odată cu aplicarea prevederilor Codului de Bune Practici, care elimină mai multe taxe impuse producătorilor, se vor evidenţia adaosurile pe care reţelele de hipermarketuri le practică. „Acum se interzice comercianţilor plata unor servicii care nu au legătură directă cu vânzarea produselor. Conform definiţiei preţului de achiziţie, ei trebuie să scoată la suprafaţă toate aceste taxe şi se va vedea de unde vin scumpirile“, a mai spus preşedintele Rompan.
Potrivit acestuia, Legea Codului de Bune Practici – care elimină interdicţia pusă producătorului de a-şi vinde produsele altui comerciant la un preţ mai mic decât cel cu care îl vinde hipermarketurilor – va conduce la dezvoltarea comerţului de proximitate şi la ieftinirea produselor alimentare.
„În momentul în care eu nu mai am interdicţie de a-i vinde unui comerciant la un preţ mai mic decât îi vând hipermarketului, atunci, în mod corect, apare o creştere a magazinelor de proximitate. În acest fel, creşte concurenţa şi hipermarketul este nevoit să dea din taxe jos pentru a-şi vinde produsele“, a adăugat Aurel Popescu.

Actul normativ elimină o serie de taxe

Codul de Bune Practici, aprobat pe 16 septembrie cu 198 de voturi pentru, cinci contra şi şapte abţineri, elimină taxa de deschidere de magazin, care varia între 1.000 şi 15.000 de euro, precum şi altele, cum ar fi serviciul de vânzare garantată, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii.
De asemenea, prin aplicarea Codului de Bune Practici va fi eliminată şi taxa de remodelare, taxă fixă care se solicită pentru modernizarea magazinelor existente, care varia între 1.000 şi 5.000 de euro. Aceasta este scoasă prin introducerea unui articol ce interzice taxele ce nu au legătură cu actul de comerţ.
Diminuate cu până la 4% vor fi taxele de listare a articolului – sumă fixă pe numărul de produse de până la 500 euro/produs -, serviciul de marketing – sumă de până la 10% din cifra de afaceri lunară solicitată pentru merchandisarea produselor, alocarea spaţiului la raft, prezenţa produselor la raft, asigurarea de reclame – bonusul de bază – până la 10% din cifra de afaceri lunară percepută pentru lansarea de comenzi şi vânzarea produselor, serviciul centralizat de cumpărare – 0,5 – 2% din cifra de afaceri lunară.
Serviciul de vânzare garantată, care reprezintă un procent din cifra de afaceri şi se solicită pentru garantarea vânzării produselor în reţeaua respectivă, este, de asemenea, eliminat. Acesta putea reprezenta 0,5-0,75% din cifra de afaceri lunară. În plus, este scos serviciul de gestionare a gamei, care putea fi de până la 2% din cifra de afaceri lunară.

 

ȘTIRI VIDEO GdS

21 COMENTARII