Cinci primării doljene, rămase fără rezerve de teren, urmează să primească o suprafaţă totală de 813 hectare din domeniul privat al statului pentru a fi retrocedate în urma solicitărilor pe Legea fondului funciar. Unii dintre cei care şi-au cerut pământurile înapoi sau chiar au sentinţe judecătoreşti aşteaptă de opt-nouă ani.
Conform reprezentanţilor Prefecturii Dolj, comisia judeţeană de fond funciar se întruneşte săptămâna viitoare. „În urmă cu două săptămâni s-a semnat un protocol între primăriile Pleşoi, Rast, Desa, Celaru, Predeşti şi Agenţia Domeniilor Statului (ADS). Se va emite o hotărâre de comisia judeţeană, prin care se ia act de propunerile ADS privind amplasamentul terenurilor. Acestea provin din domeniul privat al statului, unde mai avem 4.949 de hectare. Din domeniul public al statului nu se pot da decât prin hotărâre de guvern“, a declarat subprefectul Cristian Şovăilă. „Urmează să retrocedăm alte 470 de hectare unui număr de opt persoane fizice din alte comune, care au sentinţe judecătoreşti definitive şi irevocabile“, a adăugat subprefectul.
Oamenii aşteaptă de opt-nouă ani
Potrivit protocolului semnat, comuna Pleşoi primeşte 218 hectare, comuna Desa, patru hectare, Celaru, 231,5 hectare, Predeşti, 49,37 hectare, iar comuna Rast primeşte aproximativ 309 hectare de teren. Întrebat dacă suprafaţa aceasta de pământ este suficientă, Iulian Selişteanu, primarul din Rast, a explicat că este vorba de restanţele de terenuri ce trebuia retrocedate în baza Legii nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate.
„Terenul există pe raza comunei, dar nu au vrut să mi-l dea. Sunt oameni care aşteaptă de opt ani. Am semnat protocolul acela cu ADS, dar, după opt ani, nici nu îmi vine să cred. Măcar terenurile acestea să mi le dea, să mă scap de restanţele la Legea 1“, a declarat edilul din Rast. Primarul Stelian Celăreanu a explicat că situaţia este asemănătoare şi la Celaru. „În comună sunt persoane care aşteaptă din anul 2000. Avem de primit 160 de hectare pe raza localităţii Măceşu de Jos, iar restul, la Bârca. Nu avem probleme cu amplasamentul pentru că i-am consultat pe oameni înainte“, a explicat Celăreanu. Comuna Pleşoi primeşte aproximativ 218 hectare. „Sunt restanţele acelea de 15% din suprafeţele de teren pe care le-au primit oamenii înainte de desfiinţarea IAS-urilor. Atunci, dacă cineva avea de primit zece hectare, i s-a oprit un hectar şi jumătate. Acum se completează diferenţele“, a precizat primarul Vasilică Crişu.
