Coaliţia „Opriţi Codurile!“ susţine că întâlnirea de săptămâna trecută cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei pentru discuţii pe marginea celor patru proiecte de Coduri a fost inutilă, deoarece oficialii nu au ţinut cont de solicitarea lor de a retrage din parlament aceste norme controversate.
Asociaţiile grupate în această coaliţie au catalogat drept „cătuşe de libertate“ anumite prevederi din Codul Penal şi de Procedură Penală şi deplâng atitudinea reprezentanţilor Ministerului Justiţiei (MJ), care nu au vrut să modifice „nici o virgulă“ la proiectele de Coduri, în ciuda amendamentelor depuse de reprezentanţii societăţii civile.
„Aceste Coduri ne vor afecta viaţa în următorii ani. În proiectul de Cod de Procedură Penală se stabilesc premisele pentru cătuşele de libertate. Nu mai există nici o protecţie a drepturilor individuale“, a declarat Victor Alistar, director al Asociaţiei Transparency International România.
La rândul său, directoarea Centrului de Resurse Juridice (CRJ), Georgiana Iorgulescu, a arătat că nu au fost elaborate studii de impact şi nu există avize de la CSM, cel puţin în cazul proiectului de Cod Civil. Cu referire la Codul de Procedură Penală (CPP), Georgiana Iorgulescu a arătat că „viaţa privată este făcută praf şi întâlnim unele articole halucinante, potrivit cărora infractorii trebuie prinşi provocându-i“.
Iorgulescu a mai criticat faptul că, în unele cazuri, mandatele de interceptare a convorbirilor telefonice sunt date, în primele 24 de ore, de procuror şi nu de judecătorul de drepturi şi libertăţi. „Pur şi simplu, se înlocuieşte flagrantul cu provocarea“, a completat directorul CRJ.
Supravegherea tehnică se foloseşte de către autorităţi
Directoarea executivă a APADOR-CH, Diana Hatneanu, a criticat faptul că, în proiectul CPP, supravegherea tehnică se foloseşte de către autorităţi chiar dacă cineva se pregăteşte de comiterea unei infracţiuni. Mai mult, spune ea, interceptările se pot face abuziv, având în vedere că persoane nevinovate vor fi urmărite pentru folosirea ocazională a unui telefon mobil al unei cunoştinţe sau pentru verificarea unor mesaje electronice de pe calculatorul vecinului.
Victor Alistar a arătat şi mecanismul instituţional actual prin care se realizează ascultarea telefoanelor. „Există din 2003 un protocol încheiat între fostul PNA şi SRI, prin care se transmite semnalul audio al numerelor ascultate. Interceptarea este continuă. În momentul în care s-a înregistrat ceva care să poată face obiectul unei urmăriri penale se emite un mandat al procurorului pentru 24 de ore cu data respectivă şi cu număr de înregistrare, fără certificarea orei la care s-a emis. De aici rezultă posibilitatea de preconstituire a autorizaţiei. Pe această bază, cu fraza relevantă înregistrată, se solicită acordul judecătorului pentru emiterea unui mandat de interceptare“, a completat directorul Transparency International România.
Cele patru Coduri trebuie dezbătute public
Coaliţia „Opriţi Codurile!“ mai cere ca procedura de emitere a mandatului de percheziţie domiciliară să fie supusă recursului, iar, în cazul în care judecătorul emite un mandat de supraveghere, magistratul să fie obligat să-şi motiveze decizia.
Peste 20 de organizaţii neguvernamentale au lansat campania „Opriţi Codurile!“, cerând parlamentului să returneze guvernului proiectele de Coduri pentru o dezbatere reală, deoarece anumite prevederi pot avea efecte dramatice asupra vieţii sociale, iar România ar risca să devină un paradis „penal“.
Reprezentanţii organizaţiilor consideră că proiectele celor patru Coduri – Civil, de Procedură Civilă, Penal şi de Procedură Penală – trebuie dezbătute public, nu sub presiunea votului politic.
