George Mihăiţă, Ştefan Bănică Jr., Delia Seceleanu, Valentin Teodosiu, Virginia Mirea, Ion Chelaru, actori ai Teatrului de Comedie Bucureşti, au adus pe scena Teatrului Liric „Elena Teodorini“, în cadrul Zilelor Municipiului Craiova, „Revizorul“ lui Mălăele.
Primul spectacol românesc care a participat în august anul trecut la unul dintre cele mai mari festivaluri de artă din lume, Edinburgh Fringe Festival, a fost prezentat în cea de-a patra seară la Zilele Craiovei.
Ca-n toate celelalte seri, publicul craiovean a sperat până-n ultima clipă că poate intra la teatru. Şi a avut noroc, căci, după ocuparea locurilor cu invitaţii, iubitorii artei teatrale au putut viziona piesa în picioare. Câte trei rânduri de oameni se aflau la balcoane. Şi spaţiul dintre scaune sau de pe laterale fusese ocupat până la ridicarea cortinei. Cu câteva minute înainte de întâlnirea cu actorii Teatrului de Comedie din Bucureşti, o bătrână căuta un loc. A avut noroc căci un scaun i-a fost adus şi plasat într-un spaţiu rămas liber. Luminile s-au stins, iar cortina s-a ridicat.
Introducerea în atmosfera spectacolului s-a produs destul de repede. Cuminţi am participat la întrunirea organizată de primarului oraşului, Anton Antonovici Scvoznic-Dmuhanovshi, alarmat de primirea unei scrisori care anunţa sosirea în oraş de la Petersburg a revizorului. Am ascultat cu atenţie ordinele sale alături de dirigintele poştei, cel care lucra nu din obligaţie, ci din plăcere la selectarea corespondenţei, de administratorul spitalului, care transformase unitatea sanitară în bar, căci, de când cu noul primar, toată lumea devenise sănătoasă, de judecătorul şi inspectorul şcolar, la fel de corupţi şi incapabili ca şi ceilalţi membri prezenţi la reuniune. Şi după ce toate sunt bine puse la punct, confuzia se produce: un biet sărman din Petersburg este confundat cu revizorul şi de aici întreaga acţiune.
Ştefan Bănică Jr., în rolul falsului revizor, de fapt, un pungaş, impresionează şi cucereşte. La înălţime este şi primarul interpretat de George Mihăiţă, care reprezintă cel mai bine ideea de corupţie, cu ironie şi umor, spre deliciul întregii săli. Într-un decor simplificat, personajele se ironizează reciproc, primarul e caracterizat de falsul revizor în scrisoarea lăsată la poştă după dispariţia din oraş drept un om care „numai paie nu mănâncă de tâmpit“. Pe de altă parte, revizorul este văzut ca „un om care poate tot, tot, tot“, funcţionarul ţinând-o numai în petreceri, primind spagă şi curtând-o atât pe soţia, cât şi pe fata primarului. Nici celelalte personaje nu scapă de catalogări: judecătorul e caracterizat ca fiind „tot ce poate fi mai hidos pe lume“, directorul spitalului – „un adevărat porc cu tichie“, inspectorul şcolar, care „pute de trăsneşte“, şi dirigintele poştei, „un beţiv şi un pungaş“. Şi când sala izbucneşte în hohote de râs vine replica primarului, adresată publicului: „De ce râdeţi? Râdeţi de voi înşivă“. Şi chiar dacă după plecarea falsului revizor realizează că a fost înşelat, că fiica sa a fost dezonorată, iar soţia – cucerită, primarul găseşte puterea să pedepsească infidelitatea oamenilor săi şi să se consoleze cu gândul că nu va fi nici un păcat dacă „un mâzgălitor pe hârtie o să-l bage într-o comedie“.
Piesa în regia lui Horaţiu Mălăele a ridicat publicul în picioare, minute în şir aplauzele răsunând în sala de spectacole a Teatrului Liric. „O piesă bună“, „un George Mihăiţă senzaţional“ erau replicile care ne-au condus până la ieşirea în stradă. Aşa că, jos pălăria, teatrul a fost din nou la înălţime!
