Jurnaliştii au încercat să găsească posibile căi de acţiune comună în cadrul campaniei „Piazza di Romania“ în ceea ce priveşte relatările despre România şi despre comunitatea românilor din Italia.
Una dintre cele mai discutate teme a fost responsabilitatea jurnaliştilor faţă de public, modul cum relatările mass-media afectează societatea.
„Încercăm să discutăm, fiind în mijlocul a două percepţii eronate de care suntem cumva vinovaţi: percepţia opiniei publice italiene despre România şi cea din memoria publică românească despre ce se întâmplă în Italia“, a spus Răzvan Ionescu, director executiv al Diviziei Internaţional şi Reviste de la Adevărul. Acesta a subliat că mass-media din ambele state au contribuit la construcţia unor imagini eronate sau exagerate atât despre România şi românii din Italia, cât şi despre atitudinile opiniei publice din Italia faţă de români.
„Discuţia nu este despre ştiri negative şi pozitive, ci despre relevanţa ştirilor, despre capacitatea noastră de a ne sluji publicul“, a arătat Răzvan Ionescu. „Am comis erori cu toţii. Au existat erori comune, dar nu există o criză absolută“, a arătat Luca Lippera, redactor la cotidianul Il Messaggero. „Victimizarea nu ne ajută“, a continuat Lippera. „Noi putem să comunicăm partea bună a românilor din Italia. Să îi publicăm în ziare. Aceasta ar ajuta înţelegerea reciprocă. Trebuie să dăm voce acestei majorităţi“, a spus redactorul Il Messaggero, referindu-se nu numai la presa italiană, ci şi la cea română. „Mi-e teamă că nici în ziarele voastre nu prea apar aceşti oameni“, a continuat Lippera.
Atenţie la subiectele sensibile
Atât Luca Lippera, cât şi Maurizio Piccirilli, redactor-şef la cotidianul Il Tempo, au fost de acord că membrii comunităţii române din Italia nu au făcut declaraţii publice prin care să se distanţeze de actele criminale comise de anumiţi concetăţeni. „Nici un român din Italia nu a comunicat mesajul pozitiv despre comunitatea română sau despre distanţarea comunităţii române de aici de aceşti infractori“, a spus Maurizio Piccirilli. Răzvan Ionescu, director executiv la Adevărul, a subliniat că „în ziarele din România, Mailat a fost numit «violatorul Mailat» de mai multe ori decât în cele italiene, conform statisticilor“. „Trebuie să învăţăm cu toţii să fim puţin mai atenţi atunci când prezentăm subiecte sensibile. Cred că trebuie să informăm corect, înainte de toate“, a declarat Stefano Polli, redactor-şef la Secţiunea internaţional de la agenţia italiană ANSA. El a subliniat că erorile deontologice făcute de presa italiană în cazurile de criză cu ocazia infracţiunii săvârşite de românul Mailat sunt cauzate, mai ales, de superficialitatea cu care se tratează subiectele.
Platformă comună pentru generare de conţinut
Katia Nanu, redactor şef la cotidianul Viaţa Liberă din Galaţi, a subliniat că românii care vin să muncească în Italia au probleme de integrare atât aici, cât şi când se întorc în ţară. Ea a dat exemplul celor 93.000 de copii români care învaţă în Italia şi care, la întoarcerea în România, vor avea probleme de adaptare la un alt sistem de învăţământ. Cristian Tudor Popescu, editorialist la Gândul, a subliniat importanţa autoreglementării în presă şi a influenţei politicului în mass-media. „Nu cred că trebuie să dramatizăm lucrurile. Problema fundamentală, care ne priveşte pe noi, ca ziarişti, este relaţia dintre presă şi politic. Ceea ce s-a întâmplat cu Mailat a fost rezultatul faptului că s-a întâmplat în campanie electorală. Dacă s-ar fi întâmplat în România, politicienii ar fi avut acelaşi comportament“, a spus Cristian Tudor Popescu. Ştefan Voinea, director de marketing şi PR la Gazeta de Sud, a propus altă soluţie pentru dinamizarea contribuţiei mass-media din cele două state la reflectarea unei imagini corecte a comunităţii române din Italia: crearea unei platforme comune de generare de conţinut.
De asemenea, Ştefan Voinea s-a referit şi la importanţa promovării constante a României prin evenimente ca „Piazza di Romania“ şi a creării unui sistem de reacţie rapidă şi susţinută în situaţii de criză gen Mailat. În cele din urmă, jurnaliştii italieni şi români au subliniat importanţa noilor tehnologii pentru evoluţia mass-media, a faptului că tinerii se informează mai mult de pe internet.
