Clădiri fără apă curentă, fără centrală pentru încălzire, toalete şi clase prost igienizate.
Aşa arată grădiniţele şi şcolile generale, în special cele din mediul rural, cu o lună şi jumătate înainte de începerea noului an şcolar. Autorizaţiile de funcţionare au rămas în biroul autorităţilor, până când instituţiile de învăţământ vor reuşi să se gospodărească eficient.
Dintre cele 773 de unităţi şcolare, câte există la nivelul judeţului Dolj, doar câteva au autorizaţie igienico-sanitară. Autorităţile judeţene au atras ieri atenţia primarilor că nu reuşesc să se gospodărească nici în acest an.
„Bani cum au fost la învăţământ, nu am mai văzut de mult timp. Şi nici un domeniu nu a primit atât de multe fonduri. Sumele sunt foarte mari la prima vedere, dar când luăm bob cu bob vedem că nu avem apă curentă. Aş dori să fie o chestiune mai gospodărească. Şi în acest sens aş vrea o relaţie mai strânsă şi cu inspectoratul şcolar, instituţie care direcţionează fondurile şi resursa umană către şcoli, deci cunoaşte foarte bine situaţia în teritoriu“, a precizat preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa. Verificările arată că, din cele 353 de grădiniţe cu program normal, doar 26 au autorizaţie de funcţionare, în timp ce din 337 de şcoli generale corespund normelor igenico-sanitare doar 56.
Când politicul îşi vâră coada…
Din răspunsurile oferite de gospodarii-şefi ai comunelor judeţene, se pare că va mai curge apă pe Jiu până ce se oamenii se vor apuca de treabă şi nu se vor ţine doar de politică. Problemele par că izvorăsc din culoarea carnetului de partid, în multe cazuri conducătorii primăriei şi cei ai şcolii având alte aspiraţii şi viziuni politice. Primarul de la Bucovăţ, spre exemplu, se plânge că directorul este, în principal, agent electoral, iar lucrările coordonate de el la unitatea de învăţământ sunt „simple spoieli“. „Directorul şcolii îmi cere din nou bani ca să repar un acoperiş în care s-au investit 350.000 de lei acum trei ani. De fapt, nu s-a făcut nimic. Ţigla a fost dată jos, măturată şi pusă la loc. Şcoala a ajuns un dezastru. A pus centrală şi a demolat sobele, iar astă-iarnă temperatura din clase n-a depăşit zece grade. Am fost nevoiţi chiar să întrerupem cursurile“, a declarat cu obidă primarul Bucovăţului.
În alte localităţi, situaţia bate spre hilar. În comuna Cernăteşti, lucrările de consolidare începute în noiembrie anul trecut nu au putut fi achitate, pentru că fondurile au fost returnate către MECT şi de atunci nu s-a mai primit nici un leu.
Profesori slabi, şcoli închise
Unii primari s-au plâns şi de faptul că se investeşte prea mult în unităţi şcolare fără elevi, care ulterior sunt închise. Profesorii au trecut şi ei pe lista neagră, ţinând trena directorilor. Edilii comunelor au acuzat că există multe cadre didactice care au cam uitat să îşi facă datoria la clasă şi sunt încurajate să aibă un astfel de comportament pentru că nu li se aplică nici un fel de sancţiune. La Mârşani, spre exemplu, primarul a povestit cum profesorul de limba română a făcut o pasiune pentru pronume, predându-l pe parcursul întregului an, ba rămânând cu o parte şi pentru anul viitor.
