Raportul ONU privind criminalitatea şi impactul său asupra statelor din Balcani arată că, deşi aceste ţări au devenit mult mai sigure din punctul de vedere al criminalităţii obişnuite, corupţia şi legăturile crimei organizate cu mediul politic şi de afaceri rămân cea mai mare problemă din regiune.
Combaterea corupţiei larg răspândite şi a legăturii dintre politică, afaceri şi crima organizată ar trebui să fie "prioritatea numărul unu" în statele din Balcani, recomandă un raport publicat astăzi de Oficiului Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Crimă (ONUDC) şi prezentat la Bruxelles în cadrul unei dezbateri la care a participat comisarul pentru Extindere Olli Rehn şi fostul ministru al justiţiei Monica Macovei.
Nu criminalitatea convenţională precum omuciderile, violurile sau spargerile sunt problema principală în cele zece state sud-est-europene studiate, printre care România, Bulgaria şi Republica Moldova, ci crima organizată şi corupţia, se arată în raport.
"Corupţia este considerată principala problemă socială în Albania şi România, a doua în Bosnia şi Croaţia, a treia în Macedonia şi a patra în Bulgaria. Dar sondaje mai recente arată că problema a urcat pe primul loc în Bulgaria. Mulţi sunt cinici în ceea ce priveşte şansele ca situaţia să se îmbunătăţească în timp. Un sondaj recent arată că 57% dintre români, 54% dintre bulgari şi 66% dintre croaţi nu cred că fenomenul corupţiei va descreşte în următorii cinci ani. 72% dintre croaţi, 74% dintre bulgari şi 84% dintre români cred că fenomenul corupţiei a crescut dramatic de la căderea comunismului", informează autorii raportului.
Legăturile reţelelor de crimă organizată cu mediul politic şi de afaceri, dar şi cu serviciile secrete s-au format în era comunistă, când economia subterană era o chestiune de supravieţuire, se arată în raport.
"Şocurile sucesive provocate de comunism, conflicte şi tranziţia către democraţie au creat oportunităţi extraordinare pentru grupările de crimă organizată, atât din regiune, cât şi din diasporă. Comunismul a promovat două grupuri ale căror interese s-au suprapus: contrabandiştii şi serviciile secrete. Multe state comuniste s-au bazat pe o piaţă neagră pentru a oferi consumatorilor produsele pe care nu le găseau în economia de stat. Traficul cu tot felul de produse era esenţial, la fel ca şi corupţia vameşilor. Această economie subterană a promovat o întreagă clasă infracţională de care depindeau oamenii obişnuiţi, provocând cinism faţă de statul de drept şi toleranţă pentru afacerişti dubioşi", scrie raportul.
"Pe lângă asta, o parte esenţială a guvernării comuniste era poliţia politică şi serviciile de informaţii. Datorită importanţei şi puterii acordate acestora, poliţia secretă era imună la orice control şi opera în afara legii, lăsând astfel loc corupţiei. Fonduri suplimentare erau obţinute din activităţi clandestine, trafic. O parte din bani erau folosiţi pentru operaţiuni secrete, iar restul pentru îmbogăţirea personală", se arată în raport.
Documentul menţionează cazul Bulgariei, unde fostul ministru de interne Bogomil Bonev remarca faptul că "unul dintre motivele pentru care grupările criminale (bulgare – n.r.) au devenit atât de puternice este că au fost organizate chiar de către stat".
O situaţie similară s-a regăsit şi în România, spune raportul, unde "membrii Securităţii au profitat de privatizarea României, unii dintre ei asigurându-şi poziţii în Guvern, iar alţii intrând în sectorul privat. În 1993, Ministerul Afacerilor Externe, cel al Comerţului Exterior şi cel al Turismului au numit 17 foşti ofiţeri de rang înalt din Securitate ca ataşaţi militari sau reprezentanţi comerciali în străinătate, întărind astfel prezenţa foştilor ofiţeri de Securitate în aceste structuri. Multe părţi ale "noilor" structuri au rămas astfel dominate de agenţi şi reţele din trecut. Acei ofiţeri ai Securităţii care nu au fost "reintegraţi" în acest fel au intrat în afaceri, devenind un fel de elită care se ocupa de orice era profitabil – de la falimentarea unor întreprinderi false la operaţiuni ample de import-export şi control al privatizărilor", se arată în raport.
În toate cele zece ţări studiate, sistemul judiciar este ineficient şi susceptibil la corupţie, în ciuda numărului mare de procurori şi judecători, şi acest lucru este tot o moştenire a regimului comunist, potrivit raportului.
"Capacitatea judecătorilor de a iniţia şi finaliza investigaţii penale reprezintă un punct vulnerabil la corupţie în întreaga regiune. Istoric, sistemul judiciar a fost subordonat Executivului în multe ţări din regiune şi, deşi s-au făcut unele reforme, această moştenire nu a fost depăşită complet", se arată în raport, care menţionează exemplul Serbiei la capitolul ingerinţă politică în sistemul judiciar.
"Judecătorii au dezvoltat peste ani o capacitate acută de a fi sensibili la dorinţele celor aflaţi la putere şi de a acţiona într-un mod care evită conflictele şi favorizează aceste forţe. Aceasta poate duce la reţineri în anchetarea persoanelor de rang înalt care au legături cu puterea", observă raportul ONU.
"Procesul de numire a magistraţilor a fost de asemenea reformat. În Bulgaria, Consiliul Suprem Judiciar a numit în trecut în funcţii de judecători minori şi rude ale unor magistraţi influenţi. Procurorii sunt consideraţi magistraţi şi sunt membri în Consiliul Suprem Judiciar care numeşte judecătorii, ceea ce creează o apropiere ce poate fi considerată nesănătoasă", notează autorii raportului.
În timp ce traficul de arme, droguri, persoane este în declin, infracţionalitatea economică este în creştere în ţările din Balcani, conform raportului. În România, potrivit estimărilor Băncii Naţionale, valoarea infracţiunilor economice este estimată la 1-1,5 miliarde de dolari pe an. Evaziunea fiscală şi fraudele cu TVA constituie aproximativ 45% din această sumă. Fraudele din sectorul financiar, înfiinţarea de companii-fantomă şi falimente frauduloase sunt alte tipuri de infracţiuni economice întâlnite în România.
"România este şi una dintre principalele ţări-sursă din lume pentru fraude online cu carduri bancare. Majoritatea sectoarelor economice afectate de spălarea de bani sunt comerţul intern şi extern, sectorul bancar şi pieţele de capital. O problemă specială este schimbul valutar. Banii spălaţi vin în Romania din activităţi criminale interne desfăşurate de grupuri internaţionale. Din România, majoritatea banilor ce trebuie spălaţi merg în centre financiare offshore din Caraibe", se arată în raport.
Cu toate acestea, concluziile raportului sunt optimiste, arătând că regiunea nu mai este nici pe departe atât de periculoasă cum se credea. "Oricât de surprinzător ar părea, regiunea Balcanilor este una dintre cele mai sigure din Europa, iar stereotipul unui paradis al gangsterilor nu se aplică", subliniază şeful Oficiului Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Crimă, Antonio Maria Costa, citat de AFP.
