Renta viageră despre care bătrânii proprietari de terenuri vândute credeau că va dura până la sfârşitul vieţii lor are toate şansele să ţină decât până în anul 2010, dată la care expiră păsuirea Uniunii Europene pentru subvenţiile mascate.
În cadrul politicilor agricole şi de dezvoltare rurală elaborate în urmă cu patru ani, una dintre măsurile mult promovate se referea la instituirea rentei viagere agricole. Aceasta este egală cu echivalentul a 100 de euro pe an pentru fiecare hectar de teren agricol vândut de un proprietar în vârstă de minimum 62 de ani sau a 50 de euro pe an/ha pentru cel care renunţă la folosinţa lui în favoarea unei exploataţii înregistrate. Prin această măsură se doreau stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole familiale cu caracter comercial, formarea şi consolidarea clasei de mijloc în spaţiul rural. După adoptarea Legii nr. 247/2005, care cuprinde reglementările legate de renta viageră, actul normativ a ajuns şi la Uniunea Europeană, care l-a considerat ajutor de stat pentru fermele ce beneficiază de terenul astfel dobândit. Se pare că iniţiatorii nu au ştiut, la promovarea legii, că renta viageră agricolă va contraveni directivelor comunitare privind competiţia. În aceste condiţii, România va fi obligată să desfiinţeze acest tip de subvenţie în 2010, când UE nu va mai tolera subvenţia de stat în agricultură.
Mii de oameni păcăliţi
În cazul în care Comisia Europeană va obliga România la abrogarea acestei forme de ajutor, cea mai grea situaţie o vor avea bătrânii proprietari, care şi-au vândut terenurile în speranţa primirii rentei pentru tot restul zilelor. Cei care doar l-au arendat mai au o şansă să intre în posesia lui la expirarea contractului de arendă. Până acum, nici un oficial nu a explicat că renta viageră va dura doar câţiva ani, şi anume până în 2010, an în care se va termina cu toate subvenţiile mascate pentru agricultură.
În programul de rentă viageră sunt incluşi cei care deţin în proprietate până la zece hectare. Potrivit Oficiului Naţional de Rentă Viageră, până la sfârşitul anului trecut s-au înregistrat 50.750 de dosare, reprezentând 195.000 de hectare. Din acestea, 158.600 ha sunt terenuri care fac obiectul unor contracte de arendă, restul de 36.400 ha fiind vândute. „În judeţul Dolj sunt în plată 2.000 de dosare de rentă viageră. De la 1 aprilie şi până în luna iunie se face plata rentei pentru anul 2007. Nu ştiu nimic despre desfiinţarea rentei şi nici nu cred că din 2010 nu se va mai plăti, deoarece ea se achită în baza unei legi“, a spus Remulus Chiţu, şeful Bbiroului judeţean Dolj al Oficiului Naţional de Rentă Viageră.
Bâlbe oficiale
Toţi oficialii care au legătură cu renta viageră agricolă au încercat să minimizeze efectele negative ale impactului abrogării acestei măsuri. Ei au declarat că renta va fi înlocuită cu alte măsuri, dar la expirarea perioadei legale de funcţionare, în 2010. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) va rezolva problema, susţin toţi, prin instituirea „pensionării timpurii“ în agricultură, măsură de care nu vor putea beneficia cei care şi-au vândut pământul, pentru că ei deja aveau vârsta pensionării la data întocmirii dosarului de rentă viageră.
Actualul ministru al agriculturii, Dacian Cioloş, a lăsat rezolvarea problemei rentei viagere în seama următorului executiv. „Este nevoie de o decizie politică, dar va fi în sarcina viitorului guvern“, a spus recent Cioloş. El a precizat că legea mai este valabilă până la sfârşitul anului 2009, iar Programul Naţional de Dezvoltare Rurală are prevederi care să înlocuiască renta viageră.
PNDR a fost aprobat de Comisia Europeană la sfârşitul lunii februarie 2008. Ca măsură de prevedere, Ministerul Agriculturii a stipulat, în Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală (PNSDR), care a stat la baza PNDR, posibilitatea înlocuirii rentei viagere agricole cu pensionarea timpurie. Pentru primii trei ani după aderare, programul de rentă viageră continuă „pentru a putea accelera comasarea terenurilor agricole fărâmiţate în cadrul unor exploataţii agricole eficiente“, stipulează PNSDR. Pe parcursul acestei perioade, legislaţia în domeniu urmează să fie revizuită, pentru a fi în concordanţă cu măsura „pensionare timpurie“ a PNDR. „Acest program poate fi, de asemenea, corelat şi cu măsura «Instalarea tinerilor fermieri», facilitând astfel accesul acestora în vederea înfiinţării sau preluării terenurilor agricole“, se precizează în PNSDR.
Nici o şansă!
Documentul aprobat de Comisia Europeană – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală – nu stipulează nicăieri înlocuirea rentei viagere agricole cu pensionarea timpurie. Măsura 113 a PNDR face referire la pensionarea timpurie, dar a fermierilor şi a lucrătorilor agricoli, ca o măsură complementară pentru instalarea tinerilor fermieri. Definirea fermierului nu lasă aproape nici o şansă rentierilor de la oraş de a ajunge „pensionari“ agricoli. Potrivit PNDR şi Comisiei Europene, pentru a fi clasificat ca fermier pentru această măsură, trebuie să demonstrezi că veniturile din agricultură însumează cel puţin 25% din cele totale şi că timpul destinat muncii în agricultură reprezintă cel puţin 25% din volumul total efectuat.
Cum va putea demonstra acest lucru pensionarul de la oraş care şi-a vândut pământul şi care a sperat că, pe lângă preţul încasat va mai primi şi 100 de euro pe an pentru fiecare hectar vândut până la sfârşitul vieţii?
