Cu sau fără voie de la edilii craioveni, oraşul se extinde dincolo de centura de nord. Unele case sunt de mulţi ani, altele sunt construite recent, iar pe marginea drumului sunt anunţuri publicitare cu închirieri şi vânzări de terenuri.
Centura de nord a Craiovei ridică tot felul de probleme, la şase luni de la inaugurare. În primul rând, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Craiova a observat că pe unele porţiuni centura are nevoie de reparaţii, pentru că este vălurită. Până la expirarea perioadei de garanţie, antreprenorul general al lucrării, concernul italian Astaldi-Italstrade, trebuie să rezolve problemele apărute. Altă poznă s-a întâmplat atunci când au fost realizate marcajele străzii. Pe o porţiune de aproape un kilometru, linia continuă de pe mjlocul drumului este încadrată de două linii discontinue. Dacă şoferii s-ar fi luat după marcajele stradale, maşinile care veneau din sensuri opuse şi voiau să depăşească riscau să se „pupe“ pe mijlocul străzii. Reprezentanţii DRDP au catalogat situaţia ca o „greşeală“ şi au solicitat antreprenorului să şteargă o bandă de linie discontinuă.
Idei fără finalitate
Centura impiedică dezvoltarea urbanistică a Craiovei. Municipalitatea a avut recent un proiect de extindere a intravilanului oraşului, cu circa 300 de hectare de teren, situat dincolo de centura ocolitoare. În acest fel, craiovenii cu pământ în zonă ar fi putut să construiască imobile la stradă. Proiectul s-a lovit însă de restricţiile legale în domeniu: dacă oraşul se extinde dincolo de centură, strada devine interioară şi îşi pierde statutul de drum ocolitor. În consecinţă, ar trebui să primească o denumire şi să se opereze restricţiile de viteză de rigoare (acum limita este de 70 km/h). Strada ar trece în custodia primăriei, prin preluare de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), cu tot cu chetuielile de întreţinere aferente. Consiliul Local (CL) Craiova nu a fost însă de acord cu preluarea centurii ocolitoare, pe motiv că nu poate suporta cheltuielile de întreţinere. Centura de nord devine puţin câte puţin stradă interioară, fie că primăria vrea sau nu. Oamenii au început să-şi ridice casele pe terenul extravilan, de dincolo de centură, cu toate că legea interzice, riscând cel mult o amendă şi o decizie de sistare a lucrărilor. Dacă însă ştii pe cine să „ungi“, inspectorul poate uita că ai decizie de sistare sau te lasă să-ţi termini casa. Nu ţi-o poate demola, pentru că legea nu-i dă voie. Altă portiţă de scăpare pentru cine vrea nepărat să construiască este obţinerea unei autorizaţii pentru ridicarea de anexe gospodăreşti (grajduri, dependinţe etc.). Eşti înregistrat şi plăteşti impozit. Ulterior, în loc de anexe gospodăreşti apare mândreţea de vilă.
Aşa se face că încet-încet oraşul se extinde. Tot ce poate face primăria este să accepte să „boteze“ uliţele prăfuite, pentru ca oamenii să-şi poată primi acolo corespondenţa. Dacă vin poştaşii acolo.
Strada din câmp
Un caz de acest fel este cel al Victoriei Popescu, locatară într-o casă de la marginea câmpului. „Am pământul ăsta de aici de zece ani şi încet-încet mi-am făcut casă. Cu anexă agricolă, aşa figurăm noi la primărie şi la Financiar. Au mai avut oameni pământ pe aici, dar nu le-a mai dat voie să construiască aproape de stradă, că e zona de protecţie“, a spus femeia. Ca Victoria Popescu mai sunt mulţi proprietari în zonă. Casa în care locuieşte zice că e pe strada Trandafirului, nr. 82: „E stradă făcută de primărie, nu vedeţi că are şi un început de asfalt?“.
Din loc în loc, centura se intersectează cu astfel de uliţe. Este adevărat, la capătul uneia este un semn de circulaţie cu semnificaţia „obligatoriu la dreapta“, dar în alte părţi nu există aşa ceva. Nici treceri de pietoni nu există, cei din zonă trebuind să treacă printre maşinile care merg cu 70 km/h. Dincolo, la administraţia craioveană, domneşte nepăsarea şi indiferenţa.
„Noi nu avem cum să le facem drumuri de acces la centură, că nu-i voie să iasă la centură fiecare cum vrea. Au pe unde să iasă. Cum au ieşit până acum, ies şi acum“, a spus viceprimarul Gheorghe Nedelescu. Mai în glumă, mai în serios, vicele a spus: „Dacă primăria ar avea bani şi aş avea putere, nu le-aş băga asfalt şi copiilor mei, care au case în zona Selgros?“.
