Sefii celor 21 de institutii, servicii publice si societati comerciale subordonate Consiliului Judetean Dolj incaseaza de trei-patru ori mai multi bani decât salariul de baza cuvenit functiei pe care o ocupa, pe baza unor criterii de performanta pe care si le fixeaza singuri sau pe baza unor evaluari facute de ei insisi.
Consiliul Judetean Dolj are sub autoritate cinci institutii de cultura, doua servicii publice, trei societati comerciale, un club sportiv, o regie autonoma, sapte centre medico-sociale si doua directii. Sefii acestora ocupa functiile de conducere pe baza unui concurs, dar incadrarea lor in organigrama unitatii pe care o conduc s-a facut diferit. Pentru directorii celor cinci unitati de cultura: Biblioteca judeteana „Alexandru si Aristia Aman“, Muzeul Olteniei, Muzeul de Arta, Scoala de Arte si Meserii „Cornetti“ si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale salariile de baza au fost calculate in baza legislatiei valabile pentru personalul contractual.
La bani inainte si la contract inapoi
Salariile de baza ale directorilor din institutiile de cultura sunt cuprinse intre 7.620.000 de lei, bani pe care ii incaseaza seful Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, si 12.090.000 de lei calculati pentru seful Scolii de Arte si Meserii „Cornetti“. Directorii de la cele doua muzee craiovene, precum si directorul bibliotecii judetene au salariul de baza de zece milioane de lei. La prima vedere salariile par chiar mici pentru o functie de director, numai ca in realitate directorii celor cinci institutii de cultura beneficiaza de salarii brute cuprinse intre 22 de milioane si 46 de milioane de lei. Cum se ajunge la acest lucru? „Salariile de baza aferente functiilor de conducere din institutiile de cultura subordonate consiliului judetean au fost majorate cu 55% conform art.1, alin. 4 din Legea nr. 114/2006, pentru aprobarea OG nr. 26/2005 privind managementul institutiilor publice. La aceasta marire se adauga indemnizatia de conducere de 50 la suta, 15% salariul de merit care intra in salariul de baza si peste care se calculeaza tot felul de sporuri“, a spus Ecaterina Marin, sefa Serviciului organizare resurse umane din cadrul consiliului judetean. In cazul celor cinci directori, Ecaterina Marin a fost, sa zicem, cel putin generoasa in momentul in care a dat ca din propriul buzunar bani, aplicând pe sarite prevederile legale in vigoare. Tot ea este cea care a uitat sa citeasca integral legislatia existenta. Daca ar fi facut-o, ar fi observat ca si OG nr. 26/2005, precum si Legea nr. 114/2006 de aprobare a ordonantei se refera la managementul institutiilor publice de cultura, ambele mentionând obligativitatea existentei contractului de management pentru directorii in cauza.
Legislatie pe sarite
Ordonanta nr. 26/2005 si Legea nr. 114/2006 prevad explicit ca directorii institutiilor publice de cultura trebuie sa depuna un proiect de management pe baza caruia se incheie un contract de management, urmând ca periodic o comisie formata la nivelul angajatorului (consiliul judetean) sa faca evaluarea directorului pe baza contractului de manager asumat. La sfârsitul anului 2005, contractele de manager ar fi trebuit incheiate cu toti cei cinci directori care daca le-ar fi avut ar fi putut sa beneficieze de cresterea de 55% prevazuta de Legea nr. 114 intrata in vigoare in mai 2006. In prezent, nici unul dintre cei cinci directori nu are contract de manager incheiat cu consiliul judetean, dar toti cinci beneficiaza de marirea salariului cu 55% pe baza unei legislatii care mentioneaza obligativitatea existentei contractului de management.
„Am depus planul managerial din ianuarie 2006, a fost aprobat si am asteptat sa ma cheme sa inchei contractul de management. Nu m-a mai chemat nimeni de atunci“, a spus Augustin Radu, directorul Scolii de Arte si Meserii „Cornetti“. Marirea salariului de baza a fost luata in calcul de legiuitor tocmai pentru faptul ca un contract de manager presupune mult mai multe obligatii decât un contract individual de munca, iar evaluarile succesive mentionate in lege au scopul de a verifica indeplinirea performantelor cuprinse in contractul de manager. De ce consiliul judetean, in speta seful Serviciului organizare resurse umane, nu a dorit sa respecte legislatia in vigoare si a aplicat-o pe sarite ramâne un mister.
Sporul bate salariul
Predispozitia Serviciului resurse umane al consiliului judetean pentru umflarea salariilor directorilor de la institutiile de cultura s-a facut si prin aplicarea la salariul de baza a unei cresteri de 50%, mentionat ca indemnizatie de conducere acordata pe baza Ordonantei nr. 3/2006. Ordonanta mentionata fixeaza limita maxima a indemnizatie de conducere care nu trebuie sa fie mai mare de 50% din salariul de baza, dar nu obliga pe nimeni sa acorde in acest procent maxim. Atât indemnizatia de conducere, cât si cresterea salariala de 55% au intrat in salariul de baza pe care practic l-au dublat. Directorul bibliotecii judetene a mai primit pe lânga ce au primit colegii de la celelalte institutii de cultura un salariu de merit pe tot parcursul anului 2006, in cuantum de 15%, un spor de fidelitate tot de 15% si un spor de suprasolicitare neuropsihica tot de 15%.
„Directorul blibliotecii judetene are spor de suprasolicitare neuropsihica pentru ca asa prevede legea bibliotecilor“, a spus Ecaterina Marin. Legea bibliotecilor nr. 334/2002 prevede la art. 51, alineat 5 sporul de suprasolicitare neuropsihica cuvenit personalului din biblioteci in cuantum de 5% pentru fiecare treapta/grad profesional detinut. Asa se face ca pentru aceeasi munca depusa, dar pentru grade profesionale diferite, legiuitorul a stabilit ca un bibliotecar cu gradul maxim este mult mai solicitat neuropsihic decât unul care detine un grad profesional mai mic. Plecând de la cele zece miloane de lei salariul de baza directorul bibliotecii judetene ajunge dupa ce-si adauga sporurile toate, inclusiv pe cel de fidelitate, la un salariu de baza de 37 de milioane de lei. La aceasta suma se adauga sporul de vechime calculat la salariul amintit si se obtine suma de 46,36 milioane de lei. Salariile directorilor de la institutiile de cultura bugetare sunt atât de atractive incât legiuitorul a introdus in Legea nr. 114/2006, la art. 1, alineatul 4, un paragraf prin care a prevazut posibilitatea ca la concursul de manager al acestor institutii sa poata participa si cetateni din Uniunea Europeana. Vechea tânguiala a salariatilor bugetari nu mai poate fi valabila cel putin in cazul directorilor institutiilor de cultura subordonate Consiliului Judetean Dolj.
