Casa Ioanei Ghita a fost afectata de inundatii inca din luna iulie. Femeia de 74 de ani locuieste in comuna doljeana Mischii, este vaduva de peste 25 de ani si, desi are doua fete, nu are nici un sprijin. „A venit apa asa de mare ca nu am apucat sa mai iau ceva cu mine. Am fugit, ca doar nu era sa stau in calea ei. Aveam si eu 30 de pui, aveam o caprita. Puii ii pusesem in pat, deoarece m-am gindit ca nu ajunge apa la ei, da’ i-am gasit dimineata inecati. Capra am gasit-o spinzurata, pentru ca o lasasem legata. Doar catelul a scapat, era dezlegat. Acum mai am doar sase pui pe care ii tin aici, intr-un colt, nici nu am unde sa-i scot ca toata curtea e plina de noroi. De la primele inundatii a mai venit apa de citeva ori, nici nu mai stiu cite. Cum vad ca ploua, imi iau ciomagul in mina si fug. Ce sa stau, ca sa ma omoare?“, a povestit batrina.
Casa risca sa se prabuseasca
Locuinta Ioanei nu a fost distrusa complet in urma revarsarii de ape din luna iulie, iar primaria i-a dat zece saci de ciment pentru refacerea ei. „Trebuia sa-i fi facut ceva pina acum, ca a stat o zi si o noapte cu apa in ea, apoi a venit alta. Chiar si lunea trecuta a ajuns apa pina la scari, mai avea putin si intra in casa. Nu cred ca acum i se mai poate face ceva. Poate ca i se pot face niste grinzi care sa o sustina, dar au inceput sa cada caramizile din spate, se macina peste tot, ca este imbibata cu apa. Doar acoperisul o mai tine, pina la primavara cade toata. Ce sa-i fac, ce sa fac doar cu zece saci de ciment? Altii au primit si cherestea, si fier si poate ca nu au avut casele asa de nenorocite ca a mea. Eu sint singura, nu am nici un ajutor, am pensie de la CAP de 500 de mii. Am doua fete la Craiova. Una este si ea vaduva si are doi copii de crescut, cealalta matura doua scari de bloc, are si ea copii, iar ginerele nu lucreaza. Cu ce sa ma ajute ele pe mine?“, a spus femeia plingind.
Batrina este disperata
Femeia a pus citeva propte la ferestre ca sa nu se sparga si geamurile. Si-a strins toate lucrurile si le-a asezat pe doua mese, iar soba nu o mai poate folosi pentru ca i-a cazut cosul. Mai mult, nu locuieste in casa de teama ca aceasta sa nu se prabuseasca peste ea. „Ma mai duc pe la vecini, dar nu pot sta pe capul lor, ca au si ei necazuri. Nu am unde sa ma duc, nu am frate, nu am sora. Mai stau in prispa cooperativei, iau un scaun si stau pe el toata noaptea. Cind stau acasa, stau mai mult in picioare sau ma mai asez pe marginea unei lavite din prispa casei, deoarece imi este teama ca vine alta viitura. Imi este frig, dar unde sa ma duc? M-am si narozit gindindu-ma ce sa fac, unde sa ma duc, ca vine iarna. De mincat, maninc ce pot. Imi mai dau tot vecinii sau ma mai striga vecina Ioana sa ma duc la ea sa mincam impreuna, ca si ea este tot singura. M-am dus si la prefectura, dar mi-au zis sa ma adresez celor din comuna. Domnul primar nici nu a vrut sa intre sa se uite la cit este de distrusa casa. A zis ca nu are de unde sa-mi dea, ca doar n-o sa-mi dea de la el din buzunar. Cine sa bage in seama o batrina singura? Nu stiu ce sa mai fac“, a mai spus Ioana Ghita.
„Ne-am inrait din cauza ploilor“
La Mischii, nu numai Ioana Ghita se gindeste cu groaza la venirea frigului. Si ceilalti sateni se tem de vremea rea. „Problema la noi este piriul Corbu, afluent al Tesluiului, care la cea mai mica ploaie se umfla, ne intra apa in gospodarii si in case. Cursul lui ar trebui regularizat, ar trebui adincita albia, ar trebui facut ceva. La cum este el acum, nu poate prelua apa si iese prin curtile oamenilor facind prapad. Anul acesta am avut de sase ori apa in curte. Nu se mai poate, nu mai putem trai asa. Se anunta o iarna grea si, daca va ninge, la topirea zapezii vom avea aceeasi problema“, a spus Ilie Voinescu, a carui gospodarie este situata pe malul piriului. Oamenii sint nemultumiti de masurile luate de primarul lor. „Am ajuns sa dormim cu frica apelor. De la prima viitura, din iulie, trebuia sa faca ceva. Cind vin iar apele ne promite, iar cind e soare nu face nimic“, a spus Ilie Popescu. Pe masura ce discutiile se intetesc, oamenii incep sa se certe si sa se contrazica. Fiecare are o parere, fiecare crede ca trebuia sa se aiba mai multa grija de podul de la poarta sau de santuri. „Ne-am inrait din cauza ploilor, a apelor. Au adus numai necazuri. Ce sa mai facem?“, se intreba o batrina.
Ce spune primarul?
„Avem 82 de case care au fost avariate si au nevoie de consolidare. Ioana Ghita minte. Am fost la ea imediat dupa inundatii, i-am dat zece saci de ciment si are copii care o pot ajuta. Apoi, casa ei nu a fost distrusa complet, la momentul respectiv nu era in pericol de prabusire. In rest, oamenii au dreptate. Am facut adrese catre Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare, pentru ca trebuie decolmatati mai multi afluenti ai Tesluiului, nu numai Corbul. Am trimis situatii si la consiliul judetean. Acum asteptam raspunsuri. Cei de la Imbunatatiri Funciare mi-au spus ca ma costa aproape 900 de milioane de lei pentru realizarea decolmatarilor, bani pe care i-am cerut consiliului judetean. Pe de alta parte, oamenii sint rai. Au zis ca asteapta retragerea apelor, apele s-au retras, dar nu au facut nimic. Am ajuns sa ma rog de ei sa-si faca santurile si sa-si desfunde podurile din dreptul gospodariilor. Acum le vom da amenzi, pentru ca nu se mai poate“, a afirmat primarul Ion Duta.
Pagube de 497 de miliarde in urma inundatiilor
Autoritatile doljene au terminat ieri de evaluat pagubele produse in judet de inundatiile si alunecarile de teren din perioada 19-28 septembrie. Potrivit acestora, distrugerile provocate de viituri depasesc 497 de miliarde de lei. Cele mai mari pierderi, peste 390 de miliarde de lei, au fost inregistrate in infrastructura, fiind inundate drumuri judetene si comunale, poduri, podete, retele electrice si 1.015 fintini. De asemenea, au fost afectate 250 de case, 25 au fost distruse, iar 16 sint in pericol de prabusire din cauza infiltratiilor. In ceea ce priveste locuintele, pagubele se cifreaza la 53 de miliarde de lei. In agricultura si in silvicultura valoarea pagubelor se ridica la 17 miliarde de lei, pentru ca la capitolul diguri si baraje sumele necesare reconstructiei sa ajunga la aproximativ 18 miliarde de lei. (B.G.)
