Oamenii de afaceri din Dolj ii sfatuiesc pe edilii locali sa faca presiuni la guvern si sa puna intrebari inteligente
Pina la Dumnezeu, te maninca sfintii, iar pina sa accesezi fonduri europene ca patron de firma doljeana cinstita si cu lectiile facute, dai sigur faliment. Pe cit de trist, pe atit de adevarat este faptul ca in ultimii ani programele de infiintare sau dezvoltare a unei societati cu statut de intreprindere mica sau mijlocie au reprezentat esecuri in serie, desi autoritatile au avut la dispozitie fonduri substantiale din partea diferitelor organisme internationale. Motive au fost destule, dar reprezentantii guvernului au dat mereu vina pe lipsa de flexibilitate a patronilor si pe incapacitatea acestora de a realiza proiecte viabile care sa „cucereasca“ inimile impietrite de atitea calcule ale oficialilor europeni. In realitate, vina pentru esecul atragerii fondurilor de dezvoltare a sectorului IMM-urilor apartine oficialilor români care au schimbat de atitea ori legislatia in domeniu, incit au reusit „performanta“ de a da peste cap si ultimele ramasite din planurile de afaceri intocmite de oamenii de afaceri autohtoni. Nu-i de mirare atunci ca Europa ii trage de urechi pe guvernanti si le reproseaza intr-o maniera eleganta ca nu sint in stare sa cheltuiasca banii oferiti pe tava, motiv pentru acestia sa iasa la rampa si sa-si strige „durerea“ in gura mare, acoperindu-si neputinta cu tot felul de scuze legate de indicatorii financiari care ar pune in pericol economia nationala. Asociatiile oamenilor de afaceri au tras in zadar semnale de alarma, cerind relaxarea fiscalitatii, dar pina la urma nu au avut de ales si s-au multumit si cu o politica financiara mai putin favorabila. „Macar fiti consecventi, chiar daca programele voastre ne dau dureri de cap“, par sa le spuna patronii autoritatilor centrale.
Se pregateste Doljul pentru un nou esec?
Mai nou, guvernantii pun la cale pe bani grei infiintarea unor centre de consultanta si a unor incubatoare de afaceri care ar urma sa ajute firmele nou infiintate sau pe cele in curs de infiintare sa beneficieze de consultanta si fonduri pentru dezvoltarea activitatii. Demersul autoritatilor nu este unul nou, celelalte incercari de acest gen fiind esecuri rasunatoare care i-au determinat pe oamenii de afaceri sa nu mai creada in succesul unor astfel de programe. Beneficiind de finantare internationala, incubatorul din Dolj, alaturi de alte judete, ar trebui sa primeasca sute de mii de euro pentru dezvoltarea mediului de afaceri din intreaga regiune a Olteniei. Reprezentantii oamenilor de afaceri din Craiova nu mai cred insa in astfel de proiecte atita timp cit nu sint bine puse la punct. „Am avut 400.000 de dolari in cadrul unui program recent pentru dezvoltarea turismului si nu am putut accesa nici un ban, pentru ca nu a fost bine facut. Mai multe firme au depus proiecte bune, dar, din cinci societati, doar una putea beneficia de fonduri. Poate nu toate proiectele au fost de nota zece, dar de sapte-opt tot au fost“, a declarat Valentin Cristea, presedintele Consiliului Local al Intreprinderilor Mici si Mijlocii Craiova (CLIMM). Pe linga incubatorul de afaceri, Doljul se pregateste si pentru infiintarea unui centru de consultanta care va oferi informatii din domeniul financiar si ii va invata pe patroni cum sa atraga surse de finantare. Pina acolo mai este insa cale lunga, iar experientele anterioare nu prevestesc nimic bun in acest caz. Reprezentantii oamenilor de afaceri din Craiova cred ca vinovate sint si autoritatile locale care ar trebui sa faca presiuni la Bucuresti. „Sa bata drumurile la Bucuresti si sa stie ce sa intrebe“, ii indeamna acestia pe edilii locali.
Statul a ramas cu banii in buget
Atunci cind nu au probleme cu finantarea, oamenii de afaceri se zbat sa scape de birurile impuse de guvern in numele unei austeritati bugetare care risca sa sterilizeze si bruma de profit ramasa dupa munca din timpul anului. Cea mai recenta disputa intre mediul de afaceri si guvernanti se refera la scutirea de impozit pe profitul reinvestit, sume de care urma sa beneficieze mii de societati mici si mijlocii. Nu s-a intimplat asa din cauza deselor modificari ale Codului Fiscal, lucru care i-a determinat pe reprezentantii oamenilor de afaceri sa se ia de git cu autoritatile centrale. Patronii le cer acestora sa elimine impozitul pe profitul reinvestit deoarece prin aceasta manevra guvernul ar impusca doi iepuri dintr-un foc: ar obtine mai multe venituri la buget, ca urmare a scoaterii la lumina a economiei din asa-numita zona gri si ar stimula mediul economic, aflat in evidenta criza de finantare. Guvernul a incercat timid sa-i multumeasca pe oamenii de afaceri oferindu-le in ultimele trei luni din 2004 un program prin care acestia urmau sa primeasca inapoi, in anumite conditii, banii platiti ca impozit pe profitul reinvestit. „Programul e functional si acum, dar nu este accesat de catre firme, pentru ca restrictioneaza returnarea banilor. De exemplu, cei care au optat pentru amortizarea accelerata a mijloacelor fixe si cei care au decis sa acorde dividende nu mai pot beneficia de acest program. Patronii respectivi nici nu puteau face altfel, deoarece nu mai aveau incredere in promisiunile guvernului si au decis, in schimb, sa incaseze dividende ca sa prinda impozitarea mai buna. Din cite am inteles, din 245 de miliarde de lei doar patru-cinci miliarde au fost date inapoi“, a precizat presedintele CLIMM Craiova. Pentru a nu ramine doar cu promisiunile, oamenii de afaceri intentioneaza sa propuna guvernului sa transfere cu prilejul noii rectificari bugetare cele peste 200 de miliarde care vor ramine in bugetul statului catre sprijinirea exportului, unde banii alocati s-au cheltuit deja.
