Cladirea din Unirii nr. 86 a ramas in proprietatea primariei
Ultimul „racnet“ in materie de achizitionat case si terenuri este acela de a cumpara cu sume modice drepturile succesorale ale mostenitorilor batrini si scapatati, care-si pot revendica bunurile confiscate de regimul comunist. Metoda a fost aplicata cu succes de rudele lui Adrian Mititelu si de Dinel Staicu, care, in schimbul a citorva zeci de mii de dolari, s-au ales cu imobile care valoreaza pe piata libera sume uriase. Cele mai cunoscute tranzactii de acest fel sint cele legate de proprietatea asupra lacului si terenului din Craiovita, ale boierului Negoescu, si proprietatea lui Titu Nicolin, de la actualul cantonament al echipei de fotbal. Pe vremea cind echipa de fotbal era la inceputul „erei“ Staicu, Dinel a incercat sa-si mareasca averea prin cumpararea sediului clubului din strada Unirii nr. 86, in care era deja chirias.
De cite ori a pus ochii pe o cladire din oras care i-a placut, ca un facut Dinel Staicu a aflat rapid cine sint mostenitorii care o revendica, desi datele despre acestia nu se puteau gasi decit in dosarele de notificari aflate in gestiunea Primariei Craiova. Asa s-a intimplat si in cazul sediului clubului de fotbal din strada Unirii nr. 86, revendicat pe Legea 10/2001 de mai multi mostenitori care si-au cerut casa inapoi. Dupa ce s-a instalat in sediul clubului pe baza contractului de inchiriere semnat cu primaria in august 2002, Staicu a vrut sa-l cumpere in numele SC Fotbal Club Universitatea SA. Trei luni mai tirziu, pe 27 noiembrie, Dinel a semnat o adresa catre primarie in care-si facea cunoscuta intentia de achizitionare a sediului clubului, aducind ca argument faptul ca este locatar si asociat al primariei si ca, in cele trei luni de contract, investise deja 5,5 miliarde de lei. Prin adresa trimisa, Staicu propunea de fapt primariei un tirg. Acesta promitea ca, in situatia in care revendicatorii cladirii vor cistiga despagubiri banesti, este dispus sa le plateasca el in numele primariei. Calculul lui Dinel era simplu. Pretinzind ca in doar trei luni investise cele 5,5 miliarde de lei, Staicu s-ar fi ales cu cladirea, indiferent de felul in care se solutionau cererile de retrocedare. De exemplu, daca restituirea ar fi fost in natura, proprietarii ar fi intrat in posesia cladirii doar in momentul in care i-ar fi achitat lui Staicu valoarea investitiei facute, care ar fi putut-o depasi pe cea a cladirii. In cazul in care mostenitorii ar fi primit despagubiri banesti, Staicu, asa cum mentioneaza in adresa trimisa primariei, ar fi platit sumele de bani in locul municipalitatii cu conditia ca primaria sa-i vinda cladirea. In acest caz, edilii ar fi trebuit sa scada din valoarea cladirii investitia lui Staicu, ceea ce l-ar fi pus pe acesta in situatia de a cumpara cladirea la pretul platit ca despagubiri pentru mostenitori.
Revendicatorii erau mostenitori falsi
Primaria nu a agreat varianta propusa de Staicu si in raspunsul trimis clubului i-a sugerat acestuia sa cumpere cladirea direct de la mostenitori, in cazul in care acestia ar fi cistigat-o pe baza Legii 10/2001. Intre timp, primaria a solutionat notificarile depuse pentru sediul clubului si a stabilit ca revendicatorii nu au calitatea de mostenitori. Prin solutia data, primaria a aratat ca testamentul lasat de Olga Elena Bratincu, pe baza caruia isi revendicau casa, face referire doar la bunuri mobile identificate in care nu a intrat niciodata cladirea din Unirii nr. 86. Olga Bratincu a fost sora lui Nicolae Rusanescu, cel care a detinut imobilul in cauza inainte de nationalizare. Nemultumiti de raspunsul primariei, asa-zisii mostenitori s-au adresat Tribunalului Dolj, care a dat cistig de cauza municipalitatii prin sentinta din septembrie 2004. Dupa tribunal a urmat un alt proces la Curtea de Apel Craiova, care in martie 2005 a stabilit ca sentinta data de Tribunal este corecta. In acest fel, deocamdata, cladirea din strada Unirii nr. 86 a ramas Primariei Craiova, care-l tolereaza pe chiriasul Dinel Staicu, desi acesta nu si-a mai onorat obligatiile contractuale de luni de zile, asa cum sustin reprezentantii primariei. De aceasta data, „doctorului in economia subterana“ se pare ca nu i-au mai iesit pasentele, iar primaria a prins curaj si si-a aratat muschii, dindu-l in judecata pentru recuperarea celor citeva milioane datorate pentru chirie.
