Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a acordat luni seara un amplu interviu analistului politic Stelian Tanase, in cadrul unei emisiuni difuzate de un post central de televiziune. In cadrul discutiei, Basescu s-a referit pe larg la majoritatea aspectelor cuprinse in programul de guvernare al Aliantei PNL-PD, cea care l-a propulsat in functia suprema in stat. Discursul lui Basescu a cuprins atit referiri critice la prestatia fostului guvern, cit si detalii despre actiunile cabinetului condus de Calin Popescu-Tariceanu.
„Cine incearca sa ma bage in calapodul construit de Ion Iliescu nu va reusi“
Lupta anticoruptie, tema care i-a adus, probabil, victoria in alegerile prezidentiale lui Basescu, a fost unul din subiectele centrale ale discursului presedintelui. Ca prima masura, anuntata de Basescu imediat dupa investirea in functie, coruptia va fi considerata o amenintare la adresa sigurantei nationale, iar serviciile secrete vor primi sarcini concrete in combaterea acestui flagel. Presedintele a admis ca mai multe grupuri de interese, despre care el considera ca au fost protejate de guvernarea anterioara, exercita presiuni pentru a-si numi reprezentanti in posturile din noul guvern, in special in functii de secretar de stat, in conditiile in care numirile ministrilor „i-au luat prin surprindere“. Basescu a subliniat ca persoanele dovedite ca au comis acte de coruptie, indiferent de culoarea lor politica, vor fi aduse in fata justitiei, iar pagubele produse economiei nationale vor fi recuperate din averile acumulate de cei vinovati.
Seful statului a exemplificat cu cazul RAFO Onesti, mentionind ca actualul guvern nu doreste inchiderea rafinariei, ci doar recuperarea sumelor datorate bugetului de stat, accentuind ca toate celelalte probleme cunoscute – Basescu citind, drept cazuri concrete, Petromidia sau SNTR – vor fi tratate la fel, indiferent de apartenenta politica a persoanelor implicate. El a avertizat insa ca va avea o atitudine activa in ceea ce priveste utilizarea informatiilor referitoare la coruptie furnizate de serviciile secrete: „Cine incearca sa ma bage in calapodul construit de Ion Iliescu, in care stai cumintel acolo, iei informatii de la serviciul de informatii si faci jocul unuia sau altuia, nu va reusi. Informatiile pe care le voi avea de la serviciile de informatii – cele de interes public – va asigur ca le voi face publice si le voi prezenta publicului, pentru a arata anumite realitati“.
„Sisteme precum cele create de Genica Boerica sau de fratii Camataru nu puteau aparea fara sprijinul unor politisti si politicieni“
Campania impotriva gruparilor de crima organizata va continua, a asigurat Basescu. Presedintele considera ca asemenea grupari nu ar fi putut aparea fara sprijinul unor politisti si politicieni, prezentindu-le, drept cazuri concrete, pe cele conduse de Genica Boerica si de fratii Camataru. Seful statului a spus ca politistii aflati in prezent in functii au un termen de sase luni in care sa decida daca sint dispusi sa isi faca datoria, urmind in caz contrar sa fie trecuti in rezerva. Dupa cum s-a exprimat Basescu, „ei (politistii – n.r.) trebuie sa aleaga: sau slujesc tara, sau slujesc clanurile mafiote“. Presedintele le-a promis protectie politistilor cinstiti fata de imixtiunile politice: „Sa sesizeze in presa, le garantez protectie, sa sesizeze in legatura cu orice om politic care se apropie de ideea de trafic de influenta, de blocare a unui dosar. (…) Marea problema este ca pe ei (pe politisti – n.r.) i-a blocat politicul. Acum, nu doar ca au libertate. Acum au POSIBILITATEA sa isi faca treaba“.
„Nu sint adeptul politicienilor in fruntea serviciilor de informatii“
Problema gestionarii activitatii serviciilor secrete, apanaj al presedintelui, prin calitatea acestuia de sef al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), a fost un alt punct al discutiei. Ideea centrala a viziunii lui Basescu in acest domeniu este eliminarea implicarii politicului in munca serviciilor speciale. Chiar daca, anterior, declarase ca toti sefii serviciilor secrete, cu o singura exceptie, vor fi schimbati din functie, Traian Basescu a refuzat, si de aceasta data, sa nominalizeze persoana care isi va pastra postul. Exprimindu-se plastic, presedintele a spus ca „a trecut vremea cind sefii de servicii secrete se schimbau ca directorii de intreprindere“, argumentindu-si punctul de vedere prin necesitatea acordarii unui interval pentru „schimbul de stafeta“, reprezentat de intilnirile cu omologii lor din statele aliate, cu care actualii sefi ai Serviciului de Informatii Externe (SIE) si Serviciului Roman de Informatii (SRI) au colaborat in ultimii patru ani. Basescu a recunoscut ca, in ultimii patru ani, s-au facut pasi mari pe calea reformei in serviciile secrete, considerind ca SIE si SRI au parcurs „un drum important“ in procesul de modernizare, demonstrat de „nivelul de integrare in structurile NATO“. Cu toate acestea, presedintele crede ca modernizarea serviciilor speciale trebuie sa continue, sa fie „o constanta a activitatii lor, si, daca s-ar putea, sa fie cu un pas inaintea modernizarii vietii sociale si economice din Romania“. Basescu i-a recomandat directorului SRI, Radu Timofte, sa gaseasca „un ofiter tinar, promovat dupa Revolutie“, care sa devina, deocamdata, prim-adjunct al sefului SRI.
In ceea ce priveste dosarele fostei Securitati, Basescu s-a pronuntat hotarit pentru deschiderea arhivelor, dar ca aceasta operatiune trebuie efectuata, in comun, de reprezentantii Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii (CNSAS) si cei ai SRI, intrucit „este de inteles dorinta SRI-ului de a sti ce dosare urmeaza a fi facute publice si, in acelasi timp, este absolut legitima dorinta societatii romanesti de a sti ce este in acele arhive“. O asemenea colaborare nu ar fi posibila insa decit in urma unei modificari a legislatiei in domeniu, iar dosarele inca „active“, din punctul de vedere al SRI, nu vor fi publicate. Basescu a asigurat ca aceasta ultima „pirghie“ a SRI nu va fi folosita abuziv, nu va fi un subterfugiu, iar cuvintul hotaritor privind publicarea unui dosar va apartine reprezentantului CNSAS.
O parte din rolurile importante ale SRI in timpul mandatului lui Basescu a fost conturat, succint, chiar de presedinte. „Cind se vor deschide dosarele, sa fie acces la toate. Nu voi utiliza dosare ale SRI in lupta politica. Voi utiliza informatiile de la SRI, in mod deosebit, impotriva demnitarilor corupti si le voi face publice“, a declarat seful statului.
„Intentionam sa consolidam societatile romanesti, reducind fiscalitatea“
Presedintele Romaniei s-a referit si la situatia economica existenta in tara. In opinia lui Traian Basescu, cota unica de impozitare, introdusa de la 1 ianuarie, va actiona in doua directii principale: va ajuta la consolidarea societatilor comerciale, in vederea intrarii in Uniunea Europeana si, implicit, in sistemul concurential mult mai aspru existent acolo, precum si pentru „a stimula economia subterana sa iasa la suprafata“. Aceasta ultima intentie va fi sustinuta si prin promovarea unui pachet legislativ care va pedepsi mult mai aspru fapte ca evaziunea fiscala, stopajul la sursa sau utilizarea muncii „la negru“. De asemenea, seful statului considera ca reducerea fiscalitatii va duce si la reducerea saraciei, prin stimularea procesului de creare de noi locuri de munca, marirea volumului investitiilor si cresterea veniturilor populatiei. Si in acest domeniu, Basescu vede lupta impotriva marii coruptii drept un element esential al politicii noului guvern, Marea Coruptie „il saraceste pe cetatean, (…) face sa se dreneze mii de miliarde de lei in buzunarele unor clienti politici“.
Basescu s-a declarat optimist in ceea ce priveste situatia Romaniei dupa integrarea in Uniunea Europeana. Seful statului a spus ca intrarea in structurile europene va fi un proces dificil, in special in domeniul energetic. Presedintele a lansat un atac dur la adresa fostilor guvernanti, considerindu-i vinovati pentru negocierile defectuoase cu Uniunea Europeana, care vor duce la dublarea pretului la energie dupa 1 ianuarie 2007. Basescu a declarat ca a fost prea tirziu pentru o renegociere a acestui capitol, dar ca guvernul actual va lua masuri pentru micsorarea impactului social al cresterii preturilor la energie.
„Daca va fi nevoie, vom declansa alegeri anticipate“
Traian Basescu a acordat un spatiu larg problemelor de politica interna. El a subliniat ca, in urma discutiilor cu premierul Calin Popescu Tariceanu, a reiesit ca membrii executivului nu se vor opune organizarii de alegeri anticipate, in cazul in care se va considera ca programul pe baza caruia Basescu a cistigat alegerile prezidentiale nu va putea fi indeplinit. In stilul sau propriu, seful statului a punctat consensul existent intre presedintie si guvern: „Este o intelegere intre mine si primul-ministru. Daca vedem ca acest program nu se poate indeplini, mai bine fortam alegerile anticipate decit sa mergem in 2008 si sa spunem: «Stiti, nu prea am avut noroc in viata». Pentru ca atunci o sa ne intrebe 22 de milioane de romani «Pai, bine, baieti, dar aveati procedeul constitutional ca primul-ministru si cu presedintele sa impinga lucrurile destul de rapid catre alegeri anticipate. De ce n-ati facut-o?»“.
Basescu a subliniat, de asemenea, ca relatia buna pe care o are cu premierul va dura pe toata perioada cind cei doi se vor afla in functie. Seful statului a tinut sa sublinieze ca nu va fi „o dadaca a guvernului“, dar ca va lucra in echipa cu executivul, chiar daca reprezinta institutii diferite.
Presedintele Romaniei s-a declarat un sustinator al proiectatei fuziuni a PNL si PD, in special din punctul de vedere al integrarii europene, care va duce la integrarea tuturor partidelor romanesti in grupurile politice existente pe plan european. Basescu a subliniat ca Partidul Democrat, al carui presedinte a fost pina la investirea in functia suprema in stat, nu va intra „in nici un caz“ in Internationala Liberala, cea mai probabila varianta fiind, in cazul unei fuziuni, integrarea in Partidul Popular European. In fine, in cazul esecului fuziunii cu liberalii, Basescu spune ca PD va ramine in Internationala Socialista.
„Eu nu sint nici Parchet, nici judecator“
Presedintele Romaniei a comentat si scandalul izbucnit in ultimele zile, dupa ce mai multe ziare l-au acuzat pe actualul sef al Statului Major General, generalul Eugen Badalan, ca a participat la reprimarea singeroasa a Revolutiei din 1989. Basescu a spus ca ministrul apararii, Teodor Atanasiu, a comis „o eroare“, cind a lasat sa se inteleaga ca presedintele va analiza posibila implicare a lui Badalan in evenimentele din decembrie ’89. Basescu a declarat: „Eu nu sint nici Parchet, nici judecator, nici nu am atributiuni sa incep anchete, sa trimit oameni de la Cotroceni la Arad sau Timisoara, sa vad ce s-a intimplat. Este un proces, o ancheta a procuraturii militare, sa isi faca treaba“. Seful statului a admis ca, daca anchetele vor concluziona ca Badalan a fost implicat in represiune, acesta nu va ramine in fruntea armatei. Basescu a recunoscut ca nu a luat parte la revolutie, dar ca o clarificare privind faptele petrecute atunci reprezinta „o obligatie de presedinte“. Presedintele a promis ca, pina la finalul mandatului sau, va impulsiona, atit de mult cit ii permite functia, cercetarile privind revolutia din decembrie 1989.
Acordarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice este exclusa
In cadrul discutiei, presedintele Traian Basescu s-a referit si la subiectul autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Aceasta problema a reaparut saptamina trecuta, cind liderii filialelor PNL si PD din judetul Covasna au demisionat, in semn de protest fata de numirea unui prefect apartinind UDMR, acuzind guvernul ca ofera maghiarilor un drum catre obtinerea autonomiei asa-numitului „Tinut Secuiesc“. Basescu a accentuat ca nu poate fi vorba de acordarea autonomiei pe criterii etnice, iar daca prefectul de Covasna nu ii va trata respectuos pe romanii din zona, el va trebui schimbat imediat. Textual, seful statului a spus: „Avem o Constitutie, articolul 1 nu da dreptul nimanui sa se gindeasca la enclavizare, la autonomie. Cita enclavizare va fi la Bucuresti, atit va fi si la Covasna“.
Romania a ratat obiectivele Transnistria si fosta Iugoslavie
Presedintele a atacat dur prestatia diplomatica a tarii noastre in ultimii zece ani. Basescu considera ca, in ultimul deceniu, Romania a ratat „nepermis“ doua obiective extrem de importante: solutionarea problemei Transnistriei si implicarea in fosta Iugoslavie. Argumentul principal privind importanta acestor zone pentru tara noastra este reprezentat, in opinia sefului statului, de numarul mare al romanilor care traiesc acolo si, intr-o mai mica masura, de interesele economice ale Romaniei. Basescu a pus „ratarea“ acestor obiective pe seama concentrarii excesive a guvernelor anterioare pe integrarea in NATO si in Uniunea Europeana si a subliniat ca politica externa a Romaniei isi va extinde raza de actiune si in zona riverana Marii Negre. Presedintele considera Marea Neagra drept „o zona strategica“, in care se intersecteaza „trei mari directii, de o importanta deosebita: directia Orientul Mijlociu, directia republicilor ex-sovietice si Uniunea Europeana, aceasta din urma prin intermediul viitoarelor membre Romania si Bulgaria“. In plus, Traian Basescu crede ca, in afara de importanta strategica a Marii Negre, nu trebuie pierdut din vedere aspectul economic, intrucit in zona se afla „exceptionale resurse energetice“.
Pentru obtinerea unei pozitii mai bune a tarii noastre in „lupta“ pentru dominarea regiunii Marii Negre, Basescu conteaza pe sprijinul Statelor Unite, singurul pol de putere care are un interes direct in asigurarea unui aliat in aceasta zona. Presedintele s-a declarat optimist cu privire la sansele de reusita ale acestei actiuni de politica externa, spunind ca „noi nu putem rata acest obiectiv, nu putem invita pe altcineva sa faca acest joc strategic in Marea Neagra. (…) Eu nu sint obisnuit sa ratez“.
