Politistii de frontiera mehedinteni depisteaza tot mai multe persoane care incearca sa iasa din tara cu pasapoarte false. Este un lucru cunoscut ca infractorii incearca in permanenta sa se perfectioneze, fiind in pas cu tehnologiile care le-ar putea usura „munca“. Desi in ultimii ani pasapoartelor le-au fost adaugate numeroase elemente de securizare, la Vama Portile de Fier I sint retinuti aproape zilnic cetateni romani care incearca sa treaca ilegal frontiera cu documente false.
Falsificatorii s-au organizat in adevarate retele, iar preturile pentru un pasaport fals variaza de la citeva sute de euro pina la citeva mii. Metodele de falsificare sint diverse si, indiferent de riscurile la care se expun, mai exista oameni care cred ca pot trece neobservati prin punctul de trecere a frontierei cu un pasaport fals. De-a lungul anilor, din cauza lipsei tehnicii necesare, politistii de frontiera au fost nevoiti sa invete sa depisteze un fals doar privind cu atentie pasaportul. Cele mai multe cazuri de pasapoarte falsificate au aparut dupa 1990, o data cu deschiderea granitelor. Primele pasapoarte postdecembriste, cele cu coperte verzi, s-au dovedit extrem de usor de falsificat. Cele mai multe falsuri s-au realizat prin inlocuirea fotografiei si a timbrului din coltul pozei, cu ajutorul unor monede de metal. Falsificatorii puteau foarte usor sa masluiasca acest tip de pasaport si pentru ca datele de identitate erau scrise de mina, cu tus negru. Datele personale se puteau modifica fie prin adaugarea unor litere, fie prin stergerea lor si rescrierea unui alt nume.
700 de euro pentru doua pasapoarte false
Politistii de frontiera mehedinteni au scapat de aceste falsuri, dupa ce, in 1994, s-a decis inlocuirea pasapoartelor cu unele cu mai multe elemente de securizare. Pagina pe care era aplicata fotografia si datele de identificare au fost introduse intr-o folie, pentru o mai mare siguranta. Datele personale nu mai erau scrise de mina, ci erau perforate pe paginile pasaportului, ceea ce se credea ca va descuraja orice tentativa de falsificare.
Tot schimbarea fotografiei raminea metoda preferata, dar falsificarea trebuia sa fie mult mai elaborata si impunea o mai mare precizie. Cu ajutorul unei surse de caldura, de obicei fier de calcat, folia ceda extrem de usor pe latura pozei. Era scoasa fotografia, introdusa cea falsa si tot cu ajutorul caldurii se lipea folia la loc. Metoda cerea o foarte mare precizie, mai ales ca in momentul in care se umbla la folie, era destul de dificil sa o lipesti cu aceeasi precizie. Cu toate acestea, politistii de frontiera mehedinteni spun ca au vazut si in acea perioada pasapoarte falsificate profesionist. Astazi, falsificatorii de pasapoarte practica metoda inlocuirii unor file ale actului, metoda utilizata in special in cazul in care pe pasaportul in cauza este aplicata o interdictie de intrare in spatiul Schengen.
Politistii de frontiera mehedinteni au depistat miercuri doi cetateni care doreau sa tranziteze punctul de Trecere a Frontierei de la Portile de Fier I si au prezentat la control pasapoarte falsificate prin inlocuirea fotografiei. Cei doi cetateni din Republica Moldova- Ion Chircu si Ana Rumelescu, ambii de 44 de ani – au intrat legal in Romania pe 4 decembrie si doreau sa isi gaseasca un loc de munca in Serbia-Muntenegru.
Potrivit subcomisarului Mariana Cenea, purtatorul de cuvint al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Mehedinti, cei doi moldoveni au declarat ca au cumparat pasapoartele de la Gara din Chisinau, iar persoana care le-a vindut documentele, contra sumei de 700 de euro, le-a garantat ca sint bune si ca pot calatori cu ele oriunde.
Pentru ca i s-a refuzat viza Schengen, o craioveanca a inlocuit doua file din pasaport
La inceputul saptaminii, in urma unui control specific al documentelor de calatorie, politistii de frontiera de la Portile de Fier I au depistat o femeie care a prezentat un pasaport falsificat. In urma cercetarilor, s-a constatat ca Rodica Farcas, de 49 de ani, din Craiova, a recurs la inlocuirea a doua file din pasaport, precum si a corespondentelor acestora, intrucit in anul 1999 i se refuzase viza Schengen de catre Ambasada Frantei de la Bucuresti. Craiovencei i s-a intocmit dosar penal pentru comiterea infractiunilor de fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals. Falsuri au mai aparut si la stampilele de intrare sau iesire din tara. Multi romani care ajung in spatiul Schengen si muncesc la negru prefera sa gaseasca un „binevoitor“ care sa le aplice pe pasaport o stampila falsa, pentru a nu mai fi nevoiti ca, dupa cele 90 de zile legale, cit pot sta in tarile europene, sa se intoarca acasa. Oricit de bun ar fi falsul, este descoperit, pentru ca, desi stampilele de la punctele de trecere a frontierei din Romania par identice, au anumite elemente de siguranta, cunoscute doar de politistii de frontiera. Actualele pasapoarte, intrate in circulatie din 2001, s-au dovedit cele mai sigure.
