Restringerea imunitatii parlamentare si garantarea proprietatii private sint cele mai dorite modificari ale noii Constitutii

IMAS a incercat, intr-un sondaj realizat in perioada 10-19 octombrie, sa afle opinia populatiei referitoare la principalele modificari propuse sa fie aduse Constitutiei. Unele rezultate par surprinzatoare, neintrunind decit o mica parte din optiunile celor intervievati, dar, intrucit modificarile s-au facut „la pachet“, se poate spune ca, per total, in opinia romanilor, revizuirea Constitutiei este utila.

Romanii se declara foarte multumiti de restringerea privilegiilor oferite de imunitatea parlamentara, 91 la suta din ei fiind de acord cu revizuirea Constitutiei in acest sens. Conform noilor reglementari, parlamentarii vor putea fi adusi in justitie pentru faptele comise, care nu au legatura cu opiniile politice exprimate. Chiar daca este mai mult simbolica, avind in vedere numarul redus al parlamentarilor care vor cadea „victima“ acestei prevederi, restringerea imunitatii parlamentare rezolva o parte din frustrarile romanilor de rind, care ii vad pe parlamentari drept „persoane deasupra legii“.

In clasamentul optiunilor favorabile, a doua se claseaza garantarea proprietatii private, 86 la suta dintre romanii intervievati declarindu-se in favoarea acestei modificari. Diferenta dintre „garantarea“ din Constitutia 2003 si „ocrotirea“ din varianta 1991 a legii fundamentale reprezinta modificarea de optica survenita in rindul opiniei publice in intervalul dintre cele doua acte legislative. In primii ani de dupa Revolutie, proprietatea privata era privita cu suspiciune, statul – prin proprietatea obsteasca, specifica orinduirii de dinainte de 1989 – fiind considerat garantul bunastarii generale. In anii care s-au scurs de atunci, romanii par sa fi inteles ca proprietatea privata, garantata de stat, este motorul dezvoltarii economice, in conditiile existentei unei economiii de piata functionale.

Anuntata cu surle si trimbite, in intentia obtinerii voturilor tineretului, eliminarea serviciului militar obligatoriu pare sa ii lase indiferenti pe aproape jumatate din romani. Conform sondajului IMAS, doar 56 la suta dintre romani considera ca renuntarea la stagiul militar obligatoriu este un pas inainte. La acest raspuns trebuie avute in vedere atit caracterul armatei romane, care a fost, de-a lungul istoriei, o armata populara, nu una profesionista, cit si rezultatele altor sondaje de opinie, care plaseaza Armata – ca institutie -, alaturi de Biserica, drept unul din stilpii de nadejde ai societatii. Stagiul militar este privit, mai ales in lumea rurala, drept un test de maturitate, motiv care poate explica parerea defavorabila a aproape jumatate din romani fata de renuntarea la obligativitatea acestuia.

Cele mai ingrijoratoare rezultate ale sondajului sint cele referitoare la trei capitole sensibile ale noii Constitutii, respectiv utilizarea limbilor minoritatilor in justitie (39 la suta opinii favorabile), posibilitatea de a se vinde terenuri cetatenilor din UE, precum si posibilitatea acestor cetateni de a ocupa functii in administratia locala din Romania (ambele cu 44 la suta din optiuni). La aproape 14 ani de la Revolutie, sloganurile de tip „nu ne vindem tara“ par sa ramina de actualitate, varianta sustinuta si de scorurile relativ constante inregistrate de fortele situate in aria nationalista a spectrului politic. Acestei idei i se opun insa „eurobarometrele“ realizate in repetate rinduri, conform carora romanii sint foarte „eurooptimisti“, peste 70 la suta din cetatenii tarii declarindu-se in favoarea intrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Altfel spus, Romania sa intre in UE, dar UE sa nu intre in Romania.

La referendumul din 18-19 octombrie, s-au prezentat decit aproximativ 55 la suta din circa 17,8 milioane de cetateni cu drept de vot, ponderea covirsitoare apartinind populatiei din mediul rural. Dintre cei prezenti, aproape 90 la suta s-au declarat in favoarea adoptarii pachetului de masuri privind revizuirea Constitutiei. Se poate spune deci ca noua Constitutie va fi una votata doar de mai putin de jumatate din romani. Drept motiv al prezentei scazute la urne, majoritatea analistilor au gasit dorinta de sanctionare a clasei politice, care si-a dezamagit electorii.