La doar sapte kilometri de Craiova se afla comuna doljeana Ghercesti, o localitate cu 2.100 de suflete. Denumirea comunei vine de la numele unui mare mosier de odinioara – Ghercesteanu – cu mosii intinse pe aceste meleaguri. Localitatea este renumita mai ales pentru faptul ca o mare parte din cantitatea de brinza de pe piata craioveana provine de aici, din gospodariile satenilor – oameni harnici, cu mult drag de animale, dar cu o groaza de probleme pe cap.
Cea mai grava problema cu care se confrunta locuitorii comunei doljene Ghercesti o constituie lipsa apei potabile. Caci apa din fintini este fie poluata cu nitriti si nitrati, fie sarata ocna, dar oricum nepotabila. Scoala si dispensarul sint singurele care au apa curenta, dar tot nu e buna de baut, fiind apa industriala de la schela de foraj.
In comuna Ghercesti nu exista nici o picatura de apa potabila – decit, poate, atunci cind ploua sau ninge – din cauza ca pinza freatica este infestata cu produse petroliere. „Pe vremuri, cei de la PETROM deversau titei in piriul Teslui, care trece pe teritoriul comunei, si din acest motiv apa din Ghercesti este plina de nitriti si nitrati ori de alte substante toxice. Nici in satul Girlesti, apa nu este buna de baut, fiind atit de sarata incit poti sa o folosesti asa cum e la murat varza“, a mentionat primarul localitatii, Cornel Paparoiu.
Atentie, apa nepotabila!
Sanepidul a atentionat primaria inca de acum citiva ani ca apa fintinilor nu e buna de baut, recomandind montarea unor placute pe fintinile publice, prin care populatia sa fie avertizata corespunzator. „Am pus anul trecut niste placute pe care era scris ca apa nu este potabila. Placutele montate de noi la fiecare fintina erau, de fapt, niste cartoane, care au disparut citeva zile mai tirziu. Altele, mai zdravene, recunosc ca n-am mai pus, pentru ca bugetul nu ne-a permis“, spune primarul Paparoiu, promitind insa ca „anul asta, musai sa punem altele, mai zdravene, ca sa nu se fure“.
Pina una-alta, oamenii – in ciuda unor inscriptii adecvate pe fintini – stiu ca apa nu e buna de baut. Unii au inteles ca e periculos sa bea apa direct din fintina si s-au apucat sa o fiarba inainte. Altii, mai instariti, au dat-o pe apa plata ori minerala. Cei mai multi insa au renuntat la orice masura de precautie si beau apa infestata, aceeasi apa pe care o folosesc si pentru adapatul animalelor din ograda.
Copiii beau apa industriala la scoala
Dupa spusele primarului, PETROM si-ar fi luat angajamentul inca din 1999 sa rezolve cumva problema apei potabile, prin forarea, pe cheltuiala proprie, a citorva puturi de mare adincime. Satenii au tot asteptat fintinile publice cu apa potabila promise, dar nu s-au ales decit cu… asteptarea.
PETROM a facut insa ceva. Din reteaua proprie a alimentat cu apa dispensarul si scoala din Ghercesti. Doar ca nici apa asta nu e buna de baut, fiind… apa industriala.
„Nu stiu ce sa mai fac. In comuna e posibila oricind o imbolnavire in masa, dar nimeni nu ne intelege. Am incercat anul trecut sa obtinem o finantare de la Banca Mondiala pentru realizarea unei retele de apa in comuna, intrucit bugetul local nu ne permite o asemenea investitie, de circa un milion de euro. Cind sa facem studiul de fezabilitate, firma specializata ne-a solicitat plata in avans, cam un sfert de miliard de lei, bani pe care nu-i aveam. Am cerut ajutorul Ministerului Lucrarilor Publice. Ministerul a fost de acord sa dea banii astia, dar ne-a cerut… studiul de fezabilitate. Ori eu tocmai p-asta nu puteam sa-l fac din lipsa de bani“, povesteste primarul Cornel Paparoiu.
Cea mai buna eleva a scolii provine din cea mai saraca familie a comunei
Sotii Soreanu si cei cinci copii ai lor locuiesc intr-o camaruta saracacioasa, dormind toti inghesuiti pe un pat si un fotoliu extensibil. Singurul venit al celor sapte este bursa sociala de 75.000 de lei pe luna, bani primiti de fetita cea mare, Constantina, pentru ca este cea mai buna din clasa la invatatura. Nici unul dintre cei cinci copii, cu virste intre unu si noua ani, nu are certificat de nastere, motiv pentru care parintii nu primesc pentru ei alocatia de la stat si nici Primaria din Ghercesti nu le poate acorda ajutor social.
Constantina Verginica Soreanu este o fetita de noua ani despre care directoarea Scolii din Ghercesti vorbeste la superlativ. Un copil linistit, respectuos, ordonat, inteligent si care invata foarte bine. Verginica este in clasa a II-a si nu a obtinut pina acum decit calificativul foarte bine la scoala. Nu lipseste niciodata de la ore iar caietele ei arata foarte ingrijit, cu toate temele facute.
Cine ar crede ca un asemenea copil traieste de pe o zi pe alta in conditii greu de imaginat?
Geamurile au fost inlocuite cu saci de plastic
Pentru Verginica este un lucru normal sa se duca seara la culcare nemincata, dupa ce a impartit ultima bucatica de piine celor patru fratiori mai mici. Pentru ca nu suporta sa-i auda plingind de foame, ii mai ia pe rind in brate si incearca sa-i adoarma leganindu-i. Tirziu, in noapte, fetita reuseste sa adoarma rapusa de oboseala in pat, linga fratii ei. Copiii sint destul de mici, iar patul reuseste sa-i cuprinda pe toti, chiar daca dorm cam inghesuiti. Leontin are sase ani, Tatiana, cinci ani, iar gemenii, Valentin si Florian, la un an si patru luni inca isi pacalesc foamea rumegind suzeta. Alaturi, pe un fotoliu vechi, extensibil, parintii, Viorel, de 30 de ani, si Genioara, de 27 de ani, adorm ultimii, impovarati de griji. In camera mica, singurul obiect de mobilier este un televizor vechi. Geamurile locuintei au fost inlocuite demult cu saci de plastic. „Aceasta iarna a trebuit sa taiem aracii de vie si corcodusii din gradina ca sa avem ce pune pe foc“ spune Genioara stinjenita, apoi incercind parca sa gaseasca o justificare pentru saracia crunta in care traieste impreuna cu familia ei, aduce vorba despre soacra: „Casa asta mai are trei camere, dar sint ale ei. Noua ne-a dat voie sa locuim aici, intr-o camaruta. Nu stiu ce s-a intimplat cu soacra mea in ultima vreme, dar nu se mai intelege cu nimeni. S-a certat cu noi si a avut o gramada de procese pentru tot felul de scandaluri cu vecinii. Toata pensia ei de 800.000 de lei se duce pe procese si amenzi pentru tulburarea linistii publice“.
Cornul si brinza topita primite de fetita, ospat de lux pentru membrii familiei
Viorel si Genioara nu au serviciu, dar mai lucreaza cu ziua pe la vecini ca sa aiba cu ce sa astimpere foamea copiilor. Batrina Tita Soreanu era singurul membru al familiei care aducea bani in casa. Acum nici macar curentul nu au cu ce sa-l mai plateasca.
Familia Soreanu nu beneficiaza de ajutor social sau de alocatii pentru copii. Asta pentru ca nici unul din cei patru copii nu exista oficial. Parintii au fost prea saraci ca sa-si poata permite sa le scoata certificate de nastere. „Ca sa-i inregistreze la tribunal, ne-au cerut 160.000 de lei pentru fiecare copil, plus taxele care cine stie cit or mai fi acum. Pentru noi sint foarte multi bani si nu avem de unde sa-i luam“, spune Genioara.
Situatia familiei Soreanu este cunoscuta si de autoritatile locale. Insa, in afara de o bursa de 75.000 de lei care i-a fost oferita fetitei cu merite deosebite la invatatura, membrii familiei Soreanu nu au fost ajutati cu nimic.
Verginica – fetita silitoare care si-a ratat copilaria – se gindeste cum poate sa-si ajute familia. Deocamdata, nu le poate oferi decit putinii ei banuti, plus cornul si brinza topita primite la scoala, pe care le aseaza cu grija in ghiozdanel ca sa le dea acasa fratiorilor ei.
Primarele Paparoiu, al mai tare la table din sat
La cei doar 36 de ani ai sai, Cornel Paparoiu este printre cei mai tineri primari din tara. Casatorit cu Mariana, si ea fiica a satului, Cornel Paparoiu spune ca are o viata fericita, aratindu-se mindru de cei trei copii ai sai: Cosmin, de 12 ani, Andreea, de 14 ani, si Alina, de 15 ani.
Pentru ca treburile obstii ii ocupa aproape toata ziua, primarul recunoaste cu sinceritate ca „la mine in ograda, femeia este stilpul casei. Ea face cam toate treburile cit sint eu plecat“.
In putinul timp pe care il mai are pentru treburile gospodariei, primarul Paparoiu nu se sfieste sa iasa cu cele vaci pe izlaz, pentru ca „asta nu e o rusine, chiar daca esti primar“. Cind e cazul, se urca si la volanul tractorului, nici muncile cimpului nefiindu-i straine.
Cornel Paparoiu e fumator inrait, tocmai de aceea nu se impaca mai deloc cu interzicerea fumatului in locurile publice. Nu ezita sa-si mai aprinda cite o tigara si in primarie, poate si pentru faptul ca n-are cine sa-l amendeze, fiindca ar insemna sa se sanctioneze singur. Nu e pretentios la mincare, insa e pretentios la bautura: „Imi place sa-mi fac vinul dupa gustul meu, in fiecare toamna“. Porcul de Craciun l-a taiat dupa metodele traditionale romanesti: „I-am bagat cutitul in git, asa cum face tot romanul, nu l-am electrocutat si nici nu l-am impuscat“. Cit despre hobby-uri, primarul din Ghercesti sustine ca nu prea are. In timpul liber nu da insa inapoi de la o partida de sah, dar mai ales de table. La table, sustine ca poate fi considerat al mai tare din sat, asteptind oricind o provocare din partea vreunui alt tablagiu inrait. Dar nu in timpul programului.
Medic de tara la doi pasi de oras
Asistenta medicala intr-o comuna cum este Ghercesti, cu o populatie de 2.100 de locuitori, este asigurata de un singur medic de familie. Conditiile sociale ii determina insa pe cei mai multi localnici sa nu vina la cabinet atunci cind au probleme de sanatate, ori sa vina cind nu sint prinsi cu muncile cimpului, adica mai ales iarna. In ceea ce priveste retetele compensate ori gratuite, bolnavii de aici au prins „spilul“ si dau buluc la cabinet in primele zile ale lunii, cind stiu ca doctorita lor n-a terminat plafonul impus de CAS Dolj pentru medicamente.
Dr. Elena Mogoanta este o craioveanca pe care pasiunea pentru medicina a adus-o in urma cu aproape 20 de ani la Ghercesti. Doctorita locuieste in Craiova dar face zilnic naveta la tara pentru cei aproximativ 1.900 de asigurati pe care ii are in grija.
„Oamenii nu se duc la medicul specialist sau la spital pentru ca stiu ca le trebuie bani“
Elena Mogoanta considera ca una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta un medic de tara este aceea de a-i convinge pe oameni sa vina la doctor: „Oamenii stiu ca de doua ori pe an trebuie sa se prezinte la cabinet pentru controlul obligatoriu. Am pus afise la cabinet, iar pe cei pe care i-am intilnit pe strada i-am anuntat. Dar nu vin. Spun ca sint sanatosi“.
Daca nu vine Mahomed la munte, vine muntele la Mahomed, asa s-a gindit doctorita si a aranjat sa faca consultatii la domiciliu, chiar daca acest lucru implica timp si un mijloc de transport la indemina: „Am inceput sa fac vizite la domiciliu. Nu este usor. Unele drumuri sint atit de proaste incit nu poti sa mergi cu masina. Ungureni este situat la sapte km si iti trebuie neaparat un mijloc de transport“.
Dr. Mogoanta spune ca nu numai oamenii sanatosi se codesc sa mearga la medic. Din cauza conditiilor sociale, bolnavii nu isi mai pot permite sa urmeze un tratament adecvat. „Zilele trecute a venit la cabinet un batrin cu cancer la plamin. Familia lui a aflat despre ce este vorba, insa nu are bani pentru a-l trimite la Craiova sa-l vada un medic specialist sau sa-i cumpere medicamente. Majoritatea bolnavilor procedeaza asa. Vin la medicul de familie, afla despre ce este vorba si atit. Nu se duc la medicul specialist sau la spital pentru ca stiu ca le trebuie bani“, a spus dr. Mogoanta.
„Nu puteam sa-i las pe copii fara medicamente“
Medicul de familie din Ghercesti se straduieste sa-i ajute pe bolnavi cum poate, oferindu-le gratuit algocalmin sau alte medicamente uzuale. Insa si acestea au fost dramuite in ultima vreme, din cauza restrictiilor impuse de Casa de Asigurari de Sanatate. Anul trecut, dr. Mogoanta a trebuit sa dea socoteala pentru 14 milioane de lei cheltuiti in plus, peste plafonul alocat la medicamente. In acest an va fi mai rau, pentru ca si bugetul este mai mic. „Din cele 21 milioane primite pentru lunile ianuarie si februarie, 13 milioane de lei reprezinta salariile celor doua asistente, cel al ingrijitoarei si al contabilului. Cu banii care mai ramin trebuie sa platesc telefonul, impozitul, lemne de foc, apa si curentul electric. Pe 10 februarie am terminat fondurile alocate pentru medicamente, dar am continuat sa dau retete gratuite pentru copii. Stiu ca pina la urma banii acestia imi vor fi imputati, dar nu am avut de ales. Nu puteam sa-i las pe copii fara medicamente“, a spus dr. Mogoanta.
„Serviciile medicale sint platite deplorabil“
Dr. Mogoanta e de parere ca sistemul de asigurari in forma actuala va duce in curind la falimentarea medicinei de familie: „Contractul de prestari servicii este din ce in ce mai restrictiv, fondurile fiind diminuate considerabil fara sa se tina cont de inflatie si de starea de sanatate a oamenilor. Serviciile medicale sint platite deplorabil. De exemplu, vaccinarea care trebuie facuta obligatoriu in scoli este platita dupa un anumit punctaj stabilit de Casa Nationala. Pina la 10 vaccinari se acorda cite 4 puncte. Intre 10 si 15 vaccinari se acorda 2 puncte, iar ce depaseste 15 primeste un singur punct. Ori un medic de familie trebuie sa faca si 30-40 de vaccinari o data“.
Ca majoritatea medicilor de familie, dr. Mogoanta a aminat pina acum reinnoirea contractului cu CAS Dolj, pe care il considera dezavantajos mai ales din cauza faptului ca medicii de tara nu mai beneficiaza de sporul de rural.
Gercesti, pe scurt
•Comuna Ghercesti ar putea fi considerata una deosebit de bogata, pentru ca sta pe un zacamint de gaze naturale. Ca in povestea cu cizmarul care n-are cizme, nici Ghercestiul nu are gaze. „Pe teritoriul localitatii trec doua magistrale de gaze, tocmai de aceea mare dorinta a localnicilor ar fi sa fie racordati la retea. Voi face tot posibilul ca, pina la alegerile locale, sa se demareze aceasta activitate“, promite primarul Cornel Paparoiu.
•Cum n-au nici apa si nici retea de gaze, locuitorii din Ghercesti si-ar dori macar telefon. Doar ca ROMTELECOM s-a apucat cu vreun an in urma de noua centrala automata, insa nici pina acum n-a fost pusa in functiune. Asa ca, in satul Ungureni, situatia este disperata. „Pina cind va fi gata centrala, am incercat sa facem ceva pentru localnicii din Ungureni. Am vrut sa le dam de la primarie niste telefoane mobile, macar ca sa poata anunta Salvarea ori pompierii la nevoie, dar nici asta nu se poate, pentru ca nici celularele nu au semnal acolo“, a spus primarul Paparoiu.
•Cei 20 de elevi de clasele I-IV din satul Ungureni nu mai trebuie sa faca zilnic naveta pe jos, 9 km, pina la Scoala din Ghercesti, pentru ca in urma cu citeva saptamini au fost terminate lucrarile de reabilitare la vechea unitate de invatamint din Ungureni. Copiii invata acum intr-o clasa moderna dotata cu mobilier nou. Ar mai fi si un grup sanitar amenajat cu gresie faianta si chiuveta, dar care din pacate nu este dotat si cu apa curenta. Muncitorii au forat un put, insa nu au putut sa traga si conductele pentru ca a venit iarna. Primarul comunei Ghercesti a promis insa ca elevii vor avea si apa curenta.
•Primarul Ghercestiului se plinge ca, din cauza bugetului mic, primaria nu a putut sa faca nici o investitie anul trecut. Doar mici reparatii pe la fintini – care oricum nu dau apa potabila, si curatarea cimitirului sau a santurilor de pe marginea drumului. Adica mai tot ce se putea face punindu-i la munca pe beneficiarii Legii 416 – privind venitul minim garantat.
•Primaria Ghercesti mai are de eliberat 37 de titluri de proprietate in baza Legii 18. Din cele 60 ha repartizate, 20 au revenit numai urmasilor familiei Teisanu – odinioara una dintre cele mai influente familii din comuna, care si-au recuperat totodata si padurea.
Ar mai fi vreo 670 ha revendicate pe Legea 1/2001, insa beneficiarii au fost trecuti la despagubiri. Cind si cum vor fi acordate aceste despagubiri, ori in ce cuantum – asta nimeni nu stie…
