Cea mai veche asezare atestata istoric din Oltenia, comuna Goicea, a devenit cunoscuta in toata tara prin Ansamblul artistic „Marin Chisar“, formatie care a cistigat mai multe premii si diplome la festivalurile unde a participat. Cu o populatie de peste 4.700 de locuitori, comuna este infratita cu orasul elvetian Vevaj. Strainii au modernizat Scoala din Goicea Mare, iar singura dorinta a directorului coordonator este de a introduce apa curenta in institutia de invatamint. Locul de origine a unor personalitati marcante ale tarii, Goicea trebuia, in planurile comunistilor, sa devina oras. Asezarea a ramas insa acelasi sat saracacios, unde locuitorii au incredere ca Biserica ii va ajuta sa se vindece de boli.
Traditiile romanilor, cintecele populare, jocurile au inceput sa fie uitate chiar si la sate. In comunele oltene de pe malul Dunarii, oamenii incearca totusi sa pastreze vii aceste obiceiuri care au stirnit invidia altor popoare. In comuna Goicea, cea mai veche asezare atestata in Oltenia, citiva oameni iubitori de traditii romanesti au pus bazele unui ansamblu artistic care si-a cistigat reputatia in toata tara, desi membrii lui nu primesc nici o retributie.
Ansamblul artistic „Marin Chisar“ din comuna Goicea a fost infiintat, in urma cu doi ani, de catre Marin Stircu. In aceasta perioada, ansamblul a cistigat premii si diplome la toate concursurile la care a fost invitat. Taraful si trupa de dansuri populare romanesti au 24 de tineri la grupa mare si 24 de perechi la formatia mica, iar repetitiile se fac in Caminul cultural din Goicea.
„I-am pus numele Ansamblul <<Marin Chisar>> pentru ca marele rapsod este de aici, din sat. Eu sint chiar nepotul lui. Avem 72 de persoane care fac parte din acest ansamblu si toti fac asta din pasiune, pentru ca nu avem nici un sprijin din nici o parte“, spune directorul Marin Stircu.
„Contabila primariei taie si spinzura“
Consiliul local al comunei nu le ofera tinerilor artisti nici o finantare. Stircu spune ca, desi ansamblul este cunoscut si apreciat in toata tara, primaria comunei nu ofera nici o finantare:
„Primaria nu ne ofera nici un ban. Nici eu, ca director al caminului cultural din comuna, nu sint retribuit. Nu vrea contabila primariei sa ne dea nici un ban, ca ea taie si spinzura acolo. Am aprobare de la Consiliul Local Goicea si de la consiliul judetean sa fiu platit, ca director de camin cultural, cu contract de colaborare, dar nu se aplica si nu primesc nici un ban. Contabila primariei nici nu are pregatire pentru functia pe care o ocupa, pentru ca ea a terminat un liceu agricol“, spune directorul caminului cultural si al Ansamblului folcloric „Marin Chisar“.
Viceprimarul comunei Goicea, Nicolae Pirvu, spune ca nu se dau bani pentru ansamblu pentru ca bugetul este mic: „Au luat diplome pe la concursurile pe unde au fost invitati, dar noi nu le dam bani, pentru ca nu avem. Tot ce am putut sa facem a fost sa renovam caminul cultural unde functioneaza ansamblul. Anul trecut, am investit acolo vreo doua sute de milioane de lei din bugetul local“.
„Am raspundere de miliarde si nu primesc nici un ban“
Marin Stircu spune ca investitia facuta de primarie la caminul cultural era un motiv in plus ca directorul acestuia sa primeasca o retributie lunara:
„Au bagat bani in camin si arata foarte bine. Dar eu, ca director, am o raspundere de miliarde de lei si normal este ca sa fiu platit pentru asta“, spune directorul caminului.
La spectacolele sustinute in tara, artistii din Ansamblul „Marin Chisar“ stau pe banii organizatorilor, iar transportul se face cu ajutorul sponsorilor:
„Pe unde ne-am dus, prin toate judetele, am fost cazati de cei care ne-au invitat, pentru ca noi nu avem bani nici macar pentru asta. Ei ne-au asigurat un loc de dormit si mincare cit am stat la spectacole. Primaria nu ne da bani nici pentru transport. Autocarul, de obicei, este platit de un fiu al satului, Aurica Solomon, care este de aici, din comuna“, mai spune Marin Stircu.
Performantele obtinute de Ansamblul „Marin Chisar“ si aprecierea iubitorilor de cintece populare romanesti de care se bucura taraful si formatia de dansuri din Goicea dovedesc ca, prin munca, se pot face lucruri minunate. Cu toate astea, daca nu le ofera nimeni un sprijin material s-ar putea ca, intr-o zi, artistii sa prefere munca din agricultura in loc sa se duca la repetitii.
Crestinismul si „crestinii dupa evanghelie“
Biserica a ramas la sate institutia in care oamenii au cea mai mare incredere. Pentru asta, este insa nevoie de un preot care sa inteleaga problemele oamenilor. Au aparut si alte confesiuni religioase, dar parohul crestin-ortodox din comuna spune ca acest lucru s-a intimplat pentru ca nu a avut cine sa le explice oamenilor ce inseamna credinta in Dumnezeu.
La Biserica din Goicea Mica, oamenii se vindeca de boli
„In general, oamenii sint statornici in credinta si constientizeaza ca «de-ar mosteni toata avutia din lume si isi pierd sufletul la nimic nu le foloseste». Vin la Biserica sa se spovedeasca si sa plece curati, dar asta numai prin rugaciune si pocainta“, spune preotul Marius Colita.
Parohul din Goicea Mica mai spune ca, in fiecare zi de vineri, sute de enoriasi vin la biserica pentru spovedanii. Oamenii au incredere ca numai credinta in Dumnezeu ii poate vindeca de bolile de care sufera, iar unii dintre credinciosi si-au alinat suferinta prin rugaciune.
„La Biserica «Izvorul Tamaduirii» din Goicea Mica au venit foarte multi oameni care s-au vindecat de bolile de care sufera. Toate icoanele fac minuni, iar minunea este facuta din credinta omului“, spune parintele Marius Colita.
Preotul mai spune ca icoanele facatoare de minuni nu trebuie neaparat sa fie vechi sau sa fie invelite in aur: „Icoanele care pling aduc un semn rau si nu este asa cum spune lumea, ca ele fac minuni. Numai credinta in Dumnezeu poate alina suferintele oamenilor. Lacasul de cult din Goicea Mica este pictat de Gheorghe Baba, unul dintre cei mai mari pictori romani si este foarte frumos“, mai spune parintele Bisericii din Goicea Mica.
Doua sute de persoane au abandonat religia parinteasca
In Goicea, aproape 200 de oameni au trecut insa la „crestini dupa evanghelie“. Ei au doua case de rugaciune, iar „fratii“ le trimit ajutoare, acesta fiind principalul motiv pentru care si-au schimbat religia. Preotul Marius Colita spune ca aceasta confesiune „arunca cu noroi in preoti si-n credinta crestin-ortodoxa, insa pina acum nu s-au inregistrat conflicte deschise. Cind am preluat parohia erau 20 de persoane crestine dupa evanghelie. Acum mai sint 18 si ma bucur ca am reusit sa aduc pe calea cea buna doua persoane“.
Elvetienii ajuta invatamintul din Goicea
Lipsa banilor pentru invatamintul scolar romanesc le creeaza probleme copiilor din unele localitati. Bancile sint rupte, acoperisul este spart, iar copiii tremura de frig la ore.
Exista insa si exceptii acolo unde conducerea primariilor a reusit sa obtina sponsorizari din tari cu o economie mai sanatoasa. In scolile din comuna Goicea invata 373 de copii, iar la gradinite merg 139 de prescolari. Cadrele care predau in aceste unitati scolare sint calificate, iar autoritatile locale spun ca s-au ingrijit din timp sa asigure combustibil pentru iarna care tocmai a trecut.
La Scoala din Goicea, copiii se pot mindri ca au conditii mai bune decit multe dintre unitatile de invatamint din oras.
„Comuna noastra este infratita cu oraselul Vevaj, din Elvetia. In 2001 au adus sase calculatoare performante, parchet si gresie. Acum nu mai avem nici un fel de problema, pentru ca, desi banii sint putini, am reusit sa ne descurcam“, spune directorul, Viorel Marcu.
A contribuit si Consiliul Local din Goicea la imbunatatirea conditiilor din scoli, iar anul trecut, din bugetul local
s-a cumparat mobilier nou. Acum, cei 221 de copii invata in conditii bune, iar profesorii asteapta si performante.
„Nu avem nici o problema. Speram ca la vara sa introducem apa curenta in scoala, iar apoi sa asteptam performante din partea copiilor. Cadrele care predau aici sint calificate, iar profesorii care fac naveta primesc banii pentru transport. Acum trebuie sa facem actele pentru anul curent sa le decontam banii“, mai spune directorul Viorel Marcu.
Scoala pentru care elvetienii au donat bani si bunuri este una dintre cele mai dotate din judet, iar profesorii se mindresc ca aici au invatat personalitati ale tarii, precum poetul Adrian Paunescu.
Ajuns vice fara sa vrea
Viceprimarul comunei Goicea spune ca a ajuns in aceasta functie fara sa vrea. La alegerile din 2000, Nicolae Pirvu a candidat pentru functia de consilier local, dar apoi a ajuns viceprimar.
„Eu nu aveam serviciu in 2000 si am vrut sa devin consilier local, ca sa am si eu un venit. Dupa alegeri am ajuns viceprimar“, se destainuie Nicolae Pirvu, mirindu-se de norocul care a dat peste el.
Flash goicean
Cirna va deveni comuna
Comuna Goicea este formata din satele Goicea Mare, Goicea Mica si Cirna. Locuitorii din Cirna sint insa nevoiti sa mearga, pentru o adeverinta de la primarie, cam sapte kilometri. Conform unei decizii a Consiliului Judetean Dolj, satul Cirna ar putea deveni, in scurt timp, comuna Cirna. Pentru acest lucru este nevoie ca si locuitorii din Goicea sa fie de acord. „Pe 23 martie facem referendum si ii intrebam si pe localnici daca sint de acord“, a spus viceprimarul din Goicea, Nicolae Pirvu.
Satul Cirna si hanul Cirnei
Primul sat atestat istoric din Oltenia este satul Cirna. In localitate s-au gasit, de-a lungul timpului, vestigii arheologice din cele mai vechi timpuri, iar sapaturile pentru descoperirea de dovezi care sa clarifice trecutul omenirii continua in fiecare an. O legenda a satului spune ca numele de „Cirna“ provine de la o batrina careia turcii
i-au taiat nasul. Femeia avea un han si de aici vine si numele satului. O alta legenda spune ca numele satului Cirna provine de la expresia „a cirni spre oras“. Asezarea a dat, de-a lungul timpului, personalitati marcante ale Romaniei printre care fratii Florea si Constantin Staicu, care si-au adus contributii in domeniile aeronauticii si economiei, academicianul Stefan Stefanescu, Petre Gigea, fost ministru al finantelor, dar si campioni sportivi la lupte sau inot.
Un apartament costa cit un salariu minim
Comuna Goicea era prevazuta, in planurile comuniste, sa devina un orasel pe malul Dunarii. Inainte de 1989 chiar au inceput primele lucrari de transformare a comunei, dar, o data cu cistigarea democratiei, planurile au fost abandonate, si singurul lucru care mai aminteste de incercarea de a face din Goicea un oras este blocul din centrul comunei. „Comunistii au vrut sa faca oras aici. Au demolat citeva case din centru si au ridicat un bloc cu 12 apartamente. Acum numai opt sint ocupate, restul sint libere“, spune viceprimarul Pirvu Nicolae. Apartamentele din Goicea nu au cautare din cauza conditiilor improprii. Locatarii nu au apa, canalizare sau gaze, iar incalzirea se face cu lemne. Din aceste motive, pretul unui apartament cu doua camere este de doua-trei milioane de lei, iar chiria este de citeva zeci de mii de lei pe luna, dar nici aceasta suma nu prea o ofera nimeni.
Fara farmacist nu este farmacie
Daca te doare capul, vrei o aspirina si locuiesti in Goicea trebuie sa mergi citiva kilometri pina in cea mai apropiata comuna, Birca. Asta pentru ca, de aproape un an, in Goicea nu mai exista farmacie pentru ca a murit farmacistul. „Asta-vara a murit farmacistul si s-a inchis farmacia. Trebuie sa fie cineva cu pregatire ca sa vinda medicamente, iar aici nu vine nimeni. Daca faci Facultatea de Farmacie, vii sa vinzi medicamente la tara?“, intreaba retoric viceprimarul Pirvu Nicolae.
Zece la suta din populatie citeste carti
Biblioteca din Goicea are 451 de cititori si un fond de carte de 12.000 de volume. Cartile sint cumparate din banii dati de consiliul local, pentru acest an alocindu-se 30 de milioane de lei. Bibliotecara spune ca majoritatea cititorilor sint copii de la scoala, care citesc cartile prevazute in programa scolara. La imbunatatirea fondului de carte a participat, cu peste sase sute de volume, si academicianul Stefanescu: „Fiul satului, prof. dr. Stefanescu, a donat bibliotecii din comuna 604 volume. Majoritatea cartilor donate de el sint volume de istorie si sint foarte valoroase. Ne-au mai dat carti si cei de la Biblioteca judeteana «Tudor si Aristia Aman», iar pentru anul trecut ne-au dat si o diploma de merit“, spune, cu mindrie, bibliotecara Leonica Staicu.
