• De pe mai mult de 30.000 ha cultivate cu griu, doljenii nu pot recolta nici macar un bob • Productiile medii, in conditiile ravagiilor facute de seceta, sint de peste trei ori mai mici decit anul trecut • Griul pentru piine nu va ajunge pina vara viitoare decit daca se apeleaza la rezervele de anul trecut
Daca anul 2001 s-a dovedit a fi un an excelent pentru agricultura doljeana – cea mai mare suprafata cultivata cu griu din istorie: peste 210.000 ha – anul in curs este un adevarat dezastru. Seceta si o iarna nu foarte bogata in zapada au produs pagube inimaginabile: zeci de mii de hectare de pe care nu se poate recolta nici un bob si alte zeci de mii de unde griul secerat e de trei-patru ori mai putin decit intr-un an normal. Iar asta intr-un judet considerat al doilea grinar al tarii, dupa Constanta.
Agricultura doljeana – in pragul dezastrului
Din cele 198.523 ha cultivate cu griu si secara asta-toamna, culturile pe mai mult de 30.000 ha au fost distruse de seceta, astfel incit nu se poate recolta de pe aceste suprafete nici macar un bob de griu. Nici diferenta de aproape 167.000 ha nu sta prea bine, recoltele prognozate fiind pe aceste suprafete de numai 800-900 kg/ha, fata de media celor 3.000 kg/ha de anul trecut.
Conform datelor centralizate de Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara (DGAIA) Dolj, valoarea totala a pierderilor cauzate numai de seceta se apropie de 500 de miliarde de lei, iar asta numai la griu. Nu trebuie sa uitam insa de inghetul venit pe neasteptate in prima decada a lunii aprilie, care a distrus practic livezile si a provocat mari daune culturilor de vita-de-vie. Valoarea totala a pierderilor pricinuite de calamitati s-ar ridica, in aceste conditii, la aproape 600 de miliarde de lei, enorm pentru un asemenea judet.
In alt fel sta treaba in zonele irigate
Pe suprafetele unde griul s-a incapatinat sa scoata capul, secerisul e acum in toi. Dar „holdele“ de altadata sint pe alocuri atit de pitice, ca nici secera nu-i de vreun folos, darmite combina. Nici in asemenea situatii oamenii nu renunta, adunind bob cu bob tot ceea ce se poate recupera.
La Mirsani, spre exemplu, media productiei este de circa 1.000 kg/ha. Sint insa zone de unde oamenii n-au scos decit 300-400 kg/ha. Si totul din cauza lipsei precipitatiilor.
Altfel sta treaba acolo unde culturile au fost irigate. Dupa trei-patru udari, de pe 300 ha s-a obtinut o productie de trei tone la hectar. Alte 200 ha au dat cite 2 – 2,5 tone, cu doar o singura udare. „Macar o bucurie sa avem, aceea ca in zonele irigate vom scoate productii bune. Campioana s-ar putea sa fie Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dabuleni, unde a inceput deja seceratul, iar recoltele se ridica la aproape patru tone la hectar“, a precizat dr. ing. Gheorghe Marinica, directorul general al DGAIA Dolj.
Recolta de anul asta n-ajunge nici pentru piine
Recoltele de griu din acest an sint atit de mici incit nu asigura nici necesarul pentru piine al doljenilor. „Necesarul de griu al judetului – pentru piine si pentru hrana animalelor – este de circa 250.000 de tone, ca sa ne ajunga pina vara viitoare. In conditiile secetei din aceasta primavara nu vom recolta mai mult de 150.000 de tone de griu. Asa ca va trebui sa apelam la griul din patule ca sa iesim la liman. Bogdaproste ca anul trecut a fost bogat, ca anul asta e dezastru“, sustine directorul general Marinica.
Guvernul se pregateste pentru depozitarea griului
Cu toate acestea, executivul va aloca 400 de miliarde de lei de la bugetul de stat, din care 310 miliarde de lei in toamna acestui an, pentru acoperirea cheltuielilor legate de depozitarea si pastrarea unei cantitati de 1,5 milioane de tone de griu de panificatie din recolta anului 2002. Vasile Bacila, director general in cadrul Directiei Productie Vegetala din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, a spus ca productia de cinci milioane de tone de cereale estimata pentru acest an satisface atit necesarul de consum alimentar, cit si cantitatea de saminta pentru campania de toamna.
Conform unui proiect de hotarire de guvern, aflat in prezent spre avizare la Ministerul Finantelor, pot depozita cereale toti detinatorii de spatii specializate, pentru o perioada de opt luni, dar nu mai tirziu de 31 martie 2003.
Decontarea cheltuielilor se va face lunar la tarife negociate de Ministerul Agriculturii, prin directiile judetene pentru agricultura si societatile comerciale care asigura depozitarea cerealelor.
Preturile pentru depozitare nu pot sa depaseasca doi dolari/tona in prima luna, urmind ca in lunile urmatoare sa nu fie mai mari de un dolar/tona.
