Acordarea venitului minim garantat este o modalitate prin care Guvernul Romaniei incearca sa convinga alegatorii ca se tine de promisiunile electorale si ca intr-adevar a lansat un program viabil de combatere a saraciei. In realitate insa, Legea venitului minim garantat, Legea 416/2001, nu face altceva decit sa incurajeze nemunca, nefacind distinctie intre saraci si lenesi. De aceea, pentru ca legea permite, de „mana cereasca guvernamentala“ beneficiaza chiar si cei care n-au muncit in viata lor. Daca la oras uscaturile nu se prea vad din cauza padurii, la tara, unde toti se cunosc intre ei, „lenesii satului“ sint arhicunoscuti. Adevaratii saraci care se gospodaresc cum pot, crescind cu chiu, cu vai o pasare sau o vaca, sau pentru ca primesc o amarita de pensie dupa 30 de ani de CAP, nu mai indeplinesc conditiile de acordare a venitului minim garantat. Primariile nu au disponibil in bugetul local cele 20 de procente pentru a completa fondurile necesare venitului minim garantat. Situatia este cit se poate de trista, insa ea este specifica aproape tuturor primariilor din Dolj.
De cind saracii satului, pentru a-si primi venitul minim garantat, lucreaza in folosul comunitatii, aspectul localitatilor s-a imbunatatit simtitor. Santurile de scurgere a apelor pluviale sint curatate, pomii sint varuiti, iar vegetatia uscata a fost indepartata de pe spatiile verzi, din parcuri si cimitire.
Conform legii, cei care si-au depus actele necesare la primarie pentru obtinerea venitului minim garantat stiu ca la sfirsit de luna trebuie sa-si primeasca banii. Minimum 1.134.000 de lei pentru o familie compusa din doua persoane.
In comuna Dranic, judetul Dolj, sint 147 de familii care indeplinesc conditiile pentru a primi ajutor banesc de la stat, iar la Calopar, 200. „Din 306 dosare, cite avem inregistrate, 200 sint deja bagate la plata. Problema este ca nu avem de unde sa dam bani la oameni. Am cerut la Consiliul Judetean 586 de milioane de lei si ne-au dat doar 192 de milioane. Urmeaza sa dam banii pe primele trei luni ale anului, si numai pentru o luna ne trebuie 286 de milioane de lei. De unde le vom da banii oamenilor nu am idee“, a spus Ion Firea, primarul din Calopar.
Pentru ca orice venit realizat se scade din ajutorul banesc de la stat, saracii satului nu mai sint deloc interesati sa-si gaseasca un loc de munca si nici chiar sa lucreze cu ziua prin sat pe la oameni. Dintre beneficiarii venitului minim garantat, ponderea este detinuta de tigani.
Valea Stanciului- o comuna de saraci?
In comuna Valea Stanciului, situatia este strigatoare la cer. Daca ar fi sa analizam lucrurile dupa acte am putea spune ca Valea Stanciului este o comuna de saraci. „Sint atit de multi saraci in comuna, incit ar trebui ca toti sa primeasca venitul minim garantat“, a spus primarul Alexandru Vlad. Initial, si-au depus dosare la primarie 467 de familii. Dar, vazind ca numai plata ajutorului social ar depasi cu mult bugetul primariei pe doi ani, Consiliul Local Valea Stanciului a hotarit sa impuna niste conditii pentru a-i alege pe cei mai saraci dintre cei saraci. „Astfel am diminuat venitul minim garantat celor care mai au prin ograda animale. Un cal a fost evaluat la 6,5 milioane de lei, o vaca la sase milioane de lei, o curca la 200 de mii de lei, iar o rata la 100 de mii de lei“, a mai spus primarul. Si nici asa Primaria Valea Stanciului nu poate sa plateasca prea mult timp venitul minim garantat. „Primaria nu poate acoperi cota de 20% cit ii revine lunar. Ca sa facem fata, daca ni se va impune sa platim, probabil ca vom renunta la toate investitiile pe care ni le-am propus pe anul in curs. Ne trebuie un miliard de lei“, a precizat Alexandru Vlad.
Cu siguranta, situatii cum sint cele de la Valea Stanciului si Calopar se intilnesc in multe alte comune din Dolj. Dar se presupune ca atunci cind demnitarii romani au emis un act legislativ cum este Legea 416/2001 s-au gindit si de unde vor lua banii necesari pentru a acoperi venitul minim garantat celor care nu au din ce trai.
