Republica Moldova lupta pentru propria istorie

Protestele studentilor din Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau si actiunea guvernului comunist au la baza scoaterea cursului de „Istorie a Romanilor“ din programa de studiu, se arata intr-un articol publicat ieri in editia electronica a cotidianului New York Times. „Multi dintre noi inclina sa creada ca, daca exista un stat, ar trebui sa aiba o istorie“, a afirmat intr-un interviu Iuri Stoicov, presedintele Comisiei parlamentare pentru securitate. In ultimele sase saptamini, aproape zilnic, manifestantii au blocat piata centrala din Chisinau. Saptamina trecuta, ei au inconjurat cladirea parlamentului, aflata in apropierea Pietei Marii Adunari Nationale. Initial, demonstratiile au fost provocate de decizia guvernului comunist de a inlocui cursul de „Istorie a Romanilor“ cu cel de „Istoria Moldovei“. Totusi, in prezent, protestatarii cer demisia parlamentarilor si convocarea de alegeri anticipate. Acesta este cel mai amplu protest organizat dupa ce Republica Moldova a parasit Uniunea Sovietica, in 1991. Intrebarea centrala nu este daca acest stat are o istorie, ci mai degraba cine o va scrie. Guvernul moldovean a ajuns la putere dupa alegerile din urma cu un an, intr-o tara cu serioase probleme economice, cu o coruptie pe scara larga si sfisiata de un razboi civil. Comunistii au prezentat o platforma electorala bazata pe constituirea unei uniuni politice, impreuna cu Rusia si Belarus, state foste sovietice comuniste. O parte a moldovenilor considera ca aceasta directie prosovietica vizeaza ignorarea radacinilor romanesti ale Republicii Moldova. Studentii reprezinta categoria de populatie cea mai proeuropeana. In opinia acestora, orice aluzie potrivit careia Moldova nu ar avea legatura cu statele occidentale este nu numai o erezie, ci chiar o amenintare pentru posibilitatea unei vieti mai bune. Din punct de vedere etnic, Republica Moldova este alcatuita in proportie de doua treimi din romani si numai o optime rusi.