Cartierul de carton, periferia sau locul unde sufletele se lupta sa supravietuiasca in saracie, lacrimi si suferinta. Nimeni nu poate spune mai bine povestea celor 1.000 de suflete care locuiesc in cartierul de carton, cunoscut oficial sub numele de cartierul Antreprizei Constructii Hidroenergetice (ACH) Tirgu Jiu, decit ochii copiilor de aici, in care s-au strins atit amarul, cit si speranta. Seara, micutii intra in casele construite din placaj si pal si se asaza zgribuliti in jurul sobelor incalzite cu rumegus. Pentru ei, fiecare zi este asemanatoare cu cealalta. Acolo, linga foc, micutii isi fac planuri si se gindesc cum va fi atunci cind vor pleca din acest loc, de la periferie.
Cartierul de carton este cunoscut de toata lumea, el avind o istorie de 20 de ani, fiind construit cu prilejul realizarii barajului de pe Jiu, situat in amonte de oras. Cei mai in virsta isi aduc aminte de vremurile cind pe aceste terenuri au inceput sa fie cladite casele muncitorilor. Astfel, primul pilon al barajului a fost realizat in vara anului 1985, peste 2.000 de oameni lucrind apoi la realizarea hidrocentralei. Adusi din diverse localitati: Cerna, Tismana, Turceni si Riul Mare, oamenii si-au intemeiat aici gospodariile, lasind in urma ceea ce au cladit in alte locuri. Inainte de 1989, in cartierul de carton viata era altfel, mai calda si mai sigura. Nimeni nu se gindea ca intr-o zi nu va mai putea sa isi permita sa cumpere doi-trei busteni sau macar o gramada de rumegus, pentru a se incalzi. Daca adultii s-au mai obisnuit cu greul, cei mici nu rezista, mai ales ca la numai trei sute de metri se afla Jiul, care mai aduce curenti de aer rece. Cind este mai cald, oamenii ies pe stradutele din cartier si pun lumea la cale. O parte dintre muncitori nu lucreaza, in perioada de iarna existind o restringere de activitate. In cele 15 cladiri, nu pot sa stea cu chirie decit angajati ai antreprizei. Treptat, unii dintre acestia au reusit sa isi cumpere locuintele.
Poluare la cel mai inalt nivel
Pe linga problema frigului, cetatenii din ACH sint nevoiti sa suporte gunoiul aruncat cu gramada pe terenul viran, situat linga sirul de case. In acest loc gasesti cam orice: de la pungi de plastic, imbracaminte, pina la resturi de materiale de constructie. Oamenii din alte cartiere arunca fara jena gunoiul, in plin cimp, ignorind cele doua tomberoane instalate in zona de municipalitate. Pe acest cimp gramezile de gunoi cresc de la o zi la alta. Vara, printre aceste gunoaie pasc animalele tiganilor. Pe o portiune de citeva sute de metri, Jiul este acoperit de o picla groasa, de culoare neagra, pigmentata din loc in loc de gunoaie, busteni si roti de cauciuc. Cu toate acestea, in zilele toride, pustii nu ezita sa se racoreasca in apele „colorate“ ale riului. O alta problema a celor din cartierul ACH ar fi ciinii vagabonzi, care si-au instalat aici cartierul general. Oamenii au spus ca hingherii nu indraznesc sa intre in acest teritoriu.
