Din cele peste 100 de asociatii de locatari sau proprietari existente in municipiul Slatina, doar una singura mai este debransata de la reteaua de distributie a apei potabile. Asociatia nr. 38 a ramas cu citeva coloane debransate din doua blocuri si cu datorii de 476,5 milioane de lei catre furnizorul de servicii SC ACETI SA, media restantelor pe apartament fiind de 3,8 milioane. Directorul general al acestei societati, Florea Iancu, a spus ca numarul mic al apartamentelor taiate de la apa nu inseamna datorii mai mici din partea populatiei. Aceste doua blocuri au ramas debransate de Revelion si sint si in prezent pentru ca administratorul asociatiei respective nu a vrut sa le branseze. Foarte multe blocuri au datorii la fel de mari, dar beneficiaza de apa. „In prezent avem de recuperat de la asociatii 42,9 miliarde de lei. Vom anunta prin niste circulare asociatiile care au debite neplatite de mai mult de trei luni, pentru a lua masurile pe care le au la dispozitie, de debransare individuala a datornicilor sau de actionare in judecata a acestora, sau vom lua masura debransarii totale a blocurilor din asociatiile repective“, a spus directorul general al SC ACETI SA Slatina. El a adaugat ca in suma totala de peste 40 de miliarde de lei nerecuperate sint incluse si debitele putinilor slatineni care beneficiaza de apa calda distribuita de ACETI si produsa de cei doi furnizori, SC ALRO SA si SC ALPROM SA: „Doar locatarii a 15 blocuri din municipiu beneficiaza de la inceputul iernii de agent termic distribuit de noi, dar nici acestia nu prea platesc. Incasarile pentru primele doua facturi sint foarte slabe. Problema este ca si noi, la rindul nostru, avem facturi de achitat catre furnizorii de servicii ELECTRICA, ALRO si ALPROM“.
Facturile la gaze sint mai importante…
Florea Iancu crede ca aceasta situatie a aparut ca urmare a politicii adoptate de catre majoritatea administratorilor de asociatii slatineni in legatura cu facturile la gaze: „Foarte multi sint debransati de la agentul termic si isi incalzesc locuintele folosind diverse instalatii pe gaze sau chiar aragazul. Din acest motiv, vin facturi foarte mari la gaze. Cei care au instalate contoare la gaze si apa, de obicei, sint la zi cu platile, iar banii care sint incasati de catre asociatii se duc la gaze. Administratorii prefera sa plateasca mai intii factura aceasta si apoi pe cea la apa, pentru a nu-i lasa pe oameni fara sursa de caldura in toiul iernii.“
