După 13 ani de proiectare, avize, exproprieri și lucrări, aducțiunea Isvarna 2 a ajuns la momentul punerii în funcțiune, astăzi, în cadrul unui eveniment la care au participat sute de persoane. Primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, spune că proiectul, în valoare de peste 500 de milioane de euro împreună cu componenta de canalizare, asigură orașului o nouă sursă de apă potabilă, adusă de la 123 de kilometri distanță. Conducta a traversat 16 localități și a presupus peste 7.000 de exproprieri.
„De astăzi, craiovenii au la robinet apă de izvor de munte!”, a anunțat primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, la finalizarea proiectului Isvarna 2, una dintre cele mai importante investiții în infrastructura de apă a Craiovei și a localităților de pe traseul aducțiunii.
Edilul a legat investiția de o tradiție veche a orașului. „Toți conducătorii Craiovei, din cele mai vechi timpuri, indiferent că se numeau bani, juzi sau primari, au avut o obligație nescrisă: să construiască o fântână cu apă de băut pentru locuitorii sau drumeții însetați. Pentru că apa înseamnă viață!”, a spus Vasilescu.
Potrivit primarului, câteva dintre vechile fântâni ale Craiovei s-au păstrat până astăzi, unele devenind chiar monumente istorice.
De la două fântâni la aducțiunea Isvarna
Vasilescu a povestit că, în primul an de mandat, a discutat cu Constantin Mitriță, directorul de atunci al Companiei de Apă Oltenia, despre o soluție pentru alimentarea Craiovei cu apă de izvor.
„În primul an de mandat, împreună cu Constantin Mitriță, directorul de atunci al Companiei de Apă Oltenia, am hotărât să ne achităm de această obligație nescrisă și am construit una la intrarea dinspre Ișalnița, cu apă de Isvarna și alta în Făcăi, cu apă de Gioroc”, a relatat primarul.
Aceste fântâni nu au rezolvat însă problema alimentării întregului oraș. „Populația Craiovei, de la robinet, se alimenta cu apă din aceste surse combinate cu cea din râul Jiu, care necesita filtrare pentru că nu era de cea mai bună calitate”, a explicat Olguța Vasilescu.
Momentul decisiv a venit în 2013. Potrivit primarului, Constantin Mitriță i-a propus să aleagă între a rămâne în istoria Craiovei drept unul dintre conducătorii care au construit două fântâni și asumarea unui proiect despre care se vorbea de zeci de ani: aducțiunea Isvarna.
„În 2013, Constantin Mitriță m-a întrebat dacă vreau să rămân în istoria orașului ca unul dintre conducătorii care au construit două fântâni, ca toți ceilalți sau vreau să realizez un lucru pe care l-au promis toți primarii din 1960 încoace și anume aducțiunea Isvarna, care înseamnă alimentarea întregului oraș cu cea mai pură apă de izvor de munte”, a spus Vasilescu.
Discuția a durat câteva ore, iar prima concluzie a fost că proiectul părea aproape imposibil.
„Am avut o discuție de câteva ore despre ce ar presupune asta și concluzia zilei a fost că e o nebunie, că e o lucrare imposibilă, că nu există finanțare”, a povestit primarul.
Pe lista dificultăților se aflau caracterul regional al proiectului, mii de exproprieri, numeroase avize și hotărâri de consilii județene și locale. Vasilescu a amintit că proiectul implica atât Consiliile Județene Dolj și Gorj, cât și consiliile locale din 16 localități.
„Asta ar însemna un proiect regional, cu mii de exproprieri, cu multe avize, cu multe hotărâri de consilii județene din Gorj și Dolj sau de consilii locale din 16 localități, cu construirea unei conducte speciale de dimensiuni la care nu se mai fabrică nicăieri în Europa și trebuie comandă specială”, a spus ea.
Primarul a subliniat că proiectul nu fusese asumat după perioada comunistă, deși ideea exista încă din anii ’60.
„Un proiect care, din comunism până acum, nu și l-a mai asumat nimeni”, a afirmat Vasilescu.
A doua zi, însă, cei doi au reluat discuția și au decis să înceapă.
„Hai, să ne apucăm de treabă! Finanțare? Găsim noi! Birocrație? O dovedim noi! Construcție imposibilă? Dacă la Viena au reușit să aducă apă din Alpi de la peste 150 de km, acum 150 de ani, nu putem și noi?”, a relatat Olguța Vasilescu.
13 ani pentru un proiect de 123 de kilometri
De la momentul începerii demersurilor și până la punerea în funcțiune au trecut 13 ani. Potrivit datelor prezentate de primar, patru ani au fost dedicați proiectării și alți patru ani construcției, în timp ce restul perioadei a fost consumat de obținerea avizelor, acordurilor, hotărârilor de consiliu și rezolvarea exproprierilor.
În total, proiectul a presupus aproximativ 7.000 de exproprieri.
Vasilescu a vorbit și despre blocajele întâmpinate în procedurile de mediu, inclusiv cele legate de protejarea unor specii și a habitatului din zona traversată de conductă.
„Depășirea blocajelor cauzate de avizele de mediu pentru asigurarea climatului de supraviețuire pentru broscuțele din pârâul Orlea” a fost una dintre situațiile amintite de primar.
Peste acest proces s-au suprapus problemele provocate de pandemia de COVID-19 și creșterea prețurilor la materiale.
Olguța Vasilescu a făcut și o comparație cu prima conductă Isvarna. „Aici vreau să remarc faptul că și în comunism construcția firului 1 Isvarna a durat 7 ani. La noi, cei 6 ani în plus au fost mâncați de birocrație”, a afirmat primarul.
Valoarea totală a proiectului depășește 500 de milioane de euro, sumă care include și componenta de canalizare.
Conducta a fost fabricată în patru țări
Una dintre particularitățile tehnice ale proiectului este dimensiunea conductei. Potrivit datelor prezentate de primarul Craiovei, conducta a trebuit fabricată special pentru aducțiunea Isvarna 2.
„Conductă de mari dimensiuni care s-a fabricat special pentru această aducțiune în 4 țări consecutiv: Spania, Germania, Polonia și Turcia”, a spus Vasilescu.
Aducțiunea are 123 de kilometri și a presupus mai multe lucrări tehnice dificile. Printre acestea se numără subtraversarea barajului de la Vârț, la o adâncime de peste 15 metri.
„123 de km de conductă cu numeroase provocări inginerești cum ar fi subtraversarea barajului de la Vârț, la peste 15 metri adâncime”, a punctat primarul.
Peste 7.000 de proprietăți și 16 localități
Alin Șuiu, directorul Companiei de Apă Oltenia, a spus că în 2013 nici el nu credea că proiectul poate fi dus la capăt.
„Mă, fraților, o făcurăm. O făcurăm, greu, cu eforturi, cu muncă, cu obstacole, provocări, dar o făcurăm”, a declarat Șuiu.
El a povestit că, în momentul în care era președinte al Consiliului de Administrație al companiei, Constantin Mitriță a prezentat proiectul într-o ședință.
„Sincer, în 2013, când eram președinte al Consiliului de Administrație, când a venit într-o ședință domnul director Constantin Mitriță și ne-a prezentat că dumnealui, împreună cu doamna primar, vor să inițieze cel mai mare proiect de aducțiune cu apă, n-am crezut”, a spus directorul CAO.
Șuiu a enumerat principalele motive pentru care proiectul părea atunci nerealist.
„Nu mai trăiam în comunism, când statul era proprietar peste tot. Aveam de a face cu peste 7.000 de proprietăți. Aveam de-a face cu 16 UAT-uri, aveam de a face cu două consilii județene și 123 de kilometri”, a explicat el.
Problema era și una legislativă. Potrivit directorului CAO, cadrul legal existent în 2013 nu oferea instrumentele necesare pentru realizarea unui asemenea proiect.
„Toate acestea trebuiau parcurse, rezolvate într-un cadru legislativ, iar la acel moment cadrul legislativ nu ne oferea instrumentul”, a afirmat Șuiu.
El a spus că, ulterior, cu sprijin parlamentar, legislația a fost modificată astfel încât să poată fi realizat coridorul de expropriere.
„Așa cum a spus și doamna primar, cu ajutorul parlamentarilor, în special ai noștri de la Dolj, am reușit să modificăm legea și să putem avea coridorul de expropriere”, a declarat Alin Șuiu.
Directorul Companiei de Apă Oltenia a vorbit și despre schimbarea radicală a condițiilor de lucru față de perioada comunistă.
„Nu mai trăiam în vremurile în care deținuții, soldații se alăturau milioanelor de oameni și mii de specialiști din țară și se puteau muta munții din loc. Acum avem de a face cu o criză a forței de muncă, foarte puțini specialiști mai avem în acest domeniu, lipsă sau foarte puține firme mari, puternice care să se angreneze în astfel de proiecte”, a spus Șuiu.
Finanțarea europeană, una dintre problemele proiectului
Un alt obstacol a fost găsirea finanțării. Compania de Apă Oltenia derula deja, prin POS Mediu, investiții importante în infrastructura de apă.
„Una dintre investiții era modernizarea și reabilitarea stației, uzinei de apă de la Ișalnița, de la baraj. Care s-a făcut cu bani, foarte mulți, bani europeni”, a explicat Alin Șuiu.
În acest context, întrebarea era dacă Uniunea Europeană va accepta finanțarea unui nou proiect major în același domeniu.
„Întrebarea firească era cum se merge acuma la Comisia Europeană să ceri din nou finanțare pe un alt proiect, tot pe apă. Era absurd”, a spus directorul CAO.
Proiectul a fost însă argumentat prin necesitatea unei surse alternative și sigure de apă, în condițiile schimbărilor climatice.
„Cu mintea pusă la treabă, cu argumente solide, cu perseverență și mai ales cu implicarea tuturor colegilor, am demonstrat că schimbările climatice ne obligă să privim responsabili spre viitor”, a afirmat Șuiu.
El a susținut că municipiul Craiova și localitățile de pe traseul aducțiunii au nevoie de o sursă sigură și sustenabilă.
„Am demonstrat că Municipiul Craiova și localitățile de pe traseu au nevoie de o sursă sigură, sustenabilă și de calitate de alimentare cu apă, o sursă de apă care nu necesită tratare”, a declarat Alin Șuiu.
Directorul CAO a descris apa provenită din zona Isvarna drept una cu o calitate ridicată.
„Ați văzut în stație cum izvorăște din munte și nici nu știți ce calități are această apă. Este mult mai bună decât multe ape pe care le găsim în comerț”, a spus Șuiu.
Cine a contribuit la proiect
Olguța Vasilescu a enumerat instituțiile și persoanele care, potrivit acesteia, au contribuit la realizarea aducțiunii.
Primarul a menționat președinții Consiliilor Județene Dolj și Gorj, primarii localităților traversate de conductă și consilierii locali care au trebuit să adopte hotărâri și să gestioneze procedurile cadastrale și de expropriere.
„Nu am fi reușit să realizăm acest proiect fără sprijinul președinților de consilii județene din Dolj și Gorj, primarilor de localități de pe traseul conductei și consilierilor locali”, a spus Vasilescu.
Aceasta a menționat și rolul miniștrilor care au contribuit la semnarea contractului de finanțare.
„Miniștrilor care au semnat contractul (Eugen Teodorovici pentru finanțare și Rovana Plumb care și-a asumat să semneze ca 25 la sută din alocarea pentru toată România să fie destinată acestui contract, în ciuda criticilor)”, a afirmat primarul.
Lista celor cărora le-a mulțumit a continuat cu funcționarii din ministerele și instituțiile care au emis avize, reprezentanții administrațiilor locale și județene, angajații Companiei de Apă Oltenia, constructorii și parlamentarii care au contribuit la modificarea legislației.
Vasilescu i-a inclus în această listă și pe jurnaliști.
„Și nu în ultimul rând jurnaliștilor, care nu au atacat proiectul, nu au spus că va rămâne într-un sertar și care ne-au încurajat să continuăm!”, a declarat primarul Craiovei.
Edilul a subliniat și rolul finanțării europene.
„Fără accesul la fondurile europene acest vis al Craiovei ar fi fost imposibil de realizat și se cuvine să apreciem și parteneriatul cu Comisia Europeană care a permis Craiovei să beneficieze de această conductă!”, a spus Olguța Vasilescu.
„Craiova nu mai are această problemă”
Primarul Craiovei a legat investiția și de una dintre problemele pe care le consideră importante pentru următoarele decenii: accesul la apă potabilă.
„Viitoarea criză mondială va fi criza apei potabile!”, a afirmat Vasilescu.
În opinia sa, prin realizarea aducțiunii Isvarna 2, Craiova are acum o rezervă de siguranță pentru alimentarea cu apă.
„Craiova nu mai are însă această problemă, cel puțin în următorii o sută de ani, cât este garantat Firul Isvarna 2!”, a declarat primarul.
Vasilescu a încheiat spunând că, prin această investiție, Craiovenii vor avea apă provenită dintr-o sursă de izvor de munte.
„Craiovenii vor bea, începând de astăzi, cea mai pură apă de izvor de munte”, a afirmat primarul Craiovei.
Pentru Alin Șuiu, momentul marchează finalul unui proiect început cu scepticism și dus la capăt după 13 ani.
„Și iată-ne astăzi, la 13 ani distanță, martori ai unei realizări extraordinare: cel mai mare proiect de alimentare cu apă finanțat de Uniunea Europeană cu un istoric ales, de la înființare până în prezent”, a spus directorul Companiei de Apă Oltenia.
El a insistat că investiția nu înseamnă doar lungimea conductei și valoarea financiară a proiectului.
„Un proiect care nu înseamnă doar kilometri de conductă, investiții și cifre. Înseamnă siguranță, sănătate, dezvoltare și mai ales un viitor pentru comunitățile noastre”, a declarat Șuiu.
Directorul CAO a caracterizat momentul drept unul istoric pentru regiune.
„Este un moment istoric pentru regiunea noastră, un moment care poate apărea o singură dată la 100 de ani”, a afirmat el.
„Iar noi, mă fraților, avem privilegiul și mândria de a spune că ne-am pus amprenta pe el. Am fost parte dintr-o poveste care va rămâne în istoria acestei regiuni și ale cărei beneficii le vor simți generații întregi de acum înainte”, a încheiat Alin Șuiu.
