Doljul se numără printre județele cele mai afectate de reforma administrativă pregătită de Guvern. Nu mai puțin de 21 de comune din județ au cel mult 1.500 de locuitori, potrivit datelor Ministerului Dezvoltării raportate la populația din 2023. La nivel național, sunt 429 de unități administrativ-teritoriale în această situație. Executivul vrea să le ofere mai întâi posibilitatea de a se comasa voluntar, iar ulterior ia în calcul o reorganizare obligatorie, care ar urma să producă efecte începând cu alegerile locale din 2028. Pentru Dolj, măsura ar putea însemna dispariția unor primării și apariția unor administrații comune pentru mai multe localități.
Reforma administrativă anunțată de Guvern ar putea modifica semnificativ organizarea comunelor din Dolj. Județul are 21 de unități administrativ-teritoriale care se încadrează în categoria localităților cu cel mult 1.500 de locuitori, potrivit statisticilor Ministerului Dezvoltării pentru anul 2023. Doljul se află astfel între județele cu cele mai multe comunități rurale mici, alături de Alba, Caraș-Severin, Hunedoara, Cluj, Mehedinți și Olt.
Cifra de 21 este relevantă deoarece reprezintă numărul de localități din Dolj identificate de minister pentru programul de asociere și comasare voluntară. Ea nu trebuie confundată cu numărul comunelor care aveau sub 1.500 de locuitori la recensământul din 2021. Ministerul a ales populația din 2023 drept reper pentru această analiză, tocmai pentru a utiliza o singură bază de raportare la nivel național.
La nivelul întregii țări, sunt 429 de unități administrativ-teritoriale care au cel mult 1.500 de locuitori. Cele mai multe se găsesc în Alba, unde sunt 27, urmat de Caraș-Severin și Hunedoara, cu câte 26, și Cluj, cu 25. Mehedinți și Olt au câte 23, Doljul are 21, iar Teleormanul, 20.
Doljul, printre județele cu cele mai multe comune mici
Prezența celor 21 de comune în această categorie arată dimensiunea problemei demografice și administrative din mediul rural doljean. În unele localități, populația a scăzut constant, iar menținerea unui aparat administrativ propriu devine tot mai dificil de susținut financiar.
Datele recensământului din 2021 oferă o imagine asupra dimensiunii unora dintre aceste comunități. Gogoșu avea atunci numai 523 de locuitori, Botoșești-Paia număra 585, iar Seaca de Pădure avea 781 de persoane. Sunt exemple ale unor comune în care populația rezidentă a coborât la niveluri foarte reduse.
Gogoșu a pierdut 200 de locuitori între recensămintele din 2011 și 2021, de la 723 la 523. În aceeași perioadă, Botoșești-Paia a scăzut de la 809 la 585 de locuitori, iar Seaca de Pădure de la 1.042 la 781.
Aceste cifre sunt cele ale recensământului din 2021 și nu trebuie confundate cu statistica Ministerului Dezvoltării pentru 2023. Ele ilustrează însă fenomenul care stă la baza discuției despre reorganizarea administrației: depopularea unor comunități rurale și reducerea capacității acestora de a susține structuri administrative proprii.
Comasare voluntară până în martie 2027
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a prezentat pe 30 octombrie calendarul reformei administrative. Planul are două etape, prima fiind cea a comasării voluntare.
Până la 1 martie 2027, comunele cu cel mult 1.500 de locuitori vor putea decide dacă se unesc cu alte unități administrativ-teritoriale. Autoritățile locale vor trebui să analizeze avantajele unei administrații comune și să discute cu locuitorii înainte de luarea unei decizii.
Guvernul intenționează să stimuleze aceste comasări prin programe de investiții și facilități fiscale. Ministrul a vorbit despre bonusuri pentru localitățile care aleg să își integreze funcțiile administrative, dar și despre măsuri prin care să fie compensate eventualele pierderi de venituri locale.
A doua etapă ar urma să înceapă după 1 martie 2027 și să presupună o reorganizare asumată de Guvern. Potrivit ministrului, comasarea ar urma să fie obligatorie în această fază, iar efectele să se vadă la alegerile locale din 2028.
„A doua etapă va fi o comasare prin asumare, o comasare obligatorie în a doua etapă”, a declarat Alexandru Stoica, potrivit AGERPRES.
Ministrul a precizat că cifra de 429 de localități provine din datele Ministerului Dezvoltării, raportate la populația din 2023. El a explicat că a fost ales un singur an de referință pentru a evita diferențele dintre statisticile care circulă în spațiul public, unde au fost vehiculate și cifre de 434 sau 466 de localități.
Un aspect important este că pragul de 1.500 de locuitori nu reprezintă o limită pentru asocierea voluntară. Potrivit ministrului, și comunele cu 2.000 sau 3.000 de locuitori pot opta pentru comasare dacă administrațiile locale consideră că o asemenea soluție este avantajoasă.
Ce primării din Dolj ar putea dispărea
Deocamdată, Ministerul Dezvoltării nu a prezentat public o configurație nominală a comunelor din Dolj care ar urma să fie reunite. Cifra de 21 indică numărul unităților administrativ-teritoriale care intră în categoria demografică analizată, nu o listă a fuziunilor deja stabilite.
Nu se știe dacă localitățile mici vor fi reunite între ele sau dacă unele vor deveni componente ale unor comune mai mari. Nici numărul primăriilor care ar putea dispărea nu poate fi stabilit în acest moment.
O eventuală reorganizare ar trebui să țină cont de distanțele dintre localități, infrastructura rutieră, accesul la servicii publice și capacitatea financiară a administrațiilor. O comasare făcută exclusiv pe criteriul populației ar putea genera probleme pentru locuitorii satelor aflate la distanță de noul centru administrativ.
În Dolj există zone în care comunele mici sunt apropiate de alte centre rurale, ceea ce ar putea facilita o eventuală asociere. Totuși, apropierea geografică nu este suficientă. Trebuie analizate veniturile proprii, cheltuielile de funcționare, patrimoniul, proiectele aflate în derulare și capacitatea noii administrații de a gestiona o comunitate mai mare.
Dispar primăriile, nu și satele
Comasarea nu presupune dispariția satelor și nici pierderea identității comunităților locale. Schimbarea vizează în primul rând organizarea administrației, conducerea primăriei, consiliul local și aparatul de specialitate.
Mai multe comune ar putea ajunge să funcționeze cu o singură administrație, iar resursele financiare și personalul ar putea fi reorganizate. Argumentul Guvernului este că o structură administrativă mai mare ar putea reduce cheltuielile de funcționare și ar avea o capacitate mai bună de a atrage și gestiona fonduri pentru investiții.
Ministrul Dezvoltării a vorbit și despre păstrarea unor puncte locale de servicii, astfel încât locuitorii să nu fie nevoiți să se deplaseze de fiecare dată la sediul noii primării. Aceste structuri ar urma să asigure rezolvarea unor probleme administrative curente.
Rămâne însă de văzut cum vor fi organizate efectiv serviciile și ce se va întâmpla cu angajații primăriilor care vor fi desființate. De asemenea, comunitățile mici vor trebui să aibă garanții că interesele lor vor fi reprezentate în noua administrație și că investițiile nu vor fi concentrate exclusiv în localitatea care devine centru administrativ.
Reforma nu se oprește la pragul de 1.500 de locuitori
Un alt element important al planului este că localitățile cu peste 1.500 de locuitori nu sunt excluse din proces. Alexandru Stoica a precizat că și comunele cu 2.000 sau 3.000 de locuitori pot alege să se comaseze voluntar.
Prin urmare, reforma ar putea avea efecte mai ample decât cele sugerate de lista celor 429 de localități. În Dolj, reorganizarea ar putea implica și administrații care nu intră în categoria celor 21, dacă acestea consideră că asocierea cu alte comune le-ar aduce avantaje financiare și administrative. Pentru județ, miza este una importantă. Dacă planul Guvernului va fi aplicat, unele comune care au avut timp de decenii primar, consiliu local și primărie proprie ar putea deveni componente ale unor structuri administrative mai mari.
