Pornită după o tragedie care a provocat moartea a 16 oameni, mișcarea studențească din Serbia s-a transformat într-o amplă mobilizare națională împotriva corupției și a abuzurilor de putere. În mai puțin de doi ani, studenții au reușit să atragă de partea lor alegători din numeroase categorii sociale și să transforme contestarea regimului lui Aleksandar Vučić într-o provocare politică majoră, relatează BBC..
De la Belgrad la Novi Sad și Niš, susținătorii mișcării au sărbătorit rezultatul alegerilor în piețele centrale și în fața sediilor „Listei Studenților”. „Serbia este liberă”, au transmis studenții într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, potrivit News.ro.
Unul dintre cele mai simbolice momente a fost dispariția taberei de corturi cunoscute sub numele de „Ćaciland”, amenajată de susținătorii lui Vučić în urmă cu aproximativ 18 luni, în Parcul Pionierilor din centrul Belgradului, în apropierea Parlamentului. Gardurile metalice au fost dărâmate în timp ce mulțimea scanda „Vučić, pleacă!”.
Cum au reușit studenții să schimbe scena politică
Mișcarea „Lista Studenților – Studenții Câștigă” nu are lideri consacrați și nici o experiență politică îndelungată. Cu toate acestea, a reușit să unească alegători antiguvernamentali din medii sociale diferite.
Lista a propus candidați pentru toate cele 250 de mandate parlamentare, însă niciunul dintre candidați nu era student. Strategia a urmărit să transforme mobilizarea tinerilor într-o alternativă politică mai largă, capabilă să atragă și alegători care nu s-ar fi identificat neapărat cu o mișcare exclusiv studențească.
Unul dintre candidații importanți, Ilija Srdanović, cardiolog din Novi Sad, a vorbit despre amploarea momentului istoric.
„Energia este de neoprit”, a declarat acesta pentru BBC, susținând că mișcarea încearcă să readucă în centrul vieții publice valorile unei societăți democratice și responsabile.
Tragedia din Novi Sad, scânteia protestelor
Totul a început la 1 noiembrie 2024, când acoperișul din beton al gării din Novi Sad, al doilea oraș ca mărime din Serbia, s-a prăbușit. Șaisprezece persoane au murit în urma tragediei.
Pentru mulți sârbi, incidentul a devenit un simbol al corupției și al lipsei de responsabilitate a autorităților. Criticii au pus în discuție lucrările de renovare ale gării și implicarea politică în proiect.
„Prăbușirea acoperișului a fost picătura care a umplut paharul”, a declarat Helena Ivanov, reprezentantă a grupului de reflecție Henry Jackson Society.
Potrivit acesteia, tragedia a declanșat o campanie națională de marșuri și proteste, reușind să mobilizeze societatea într-un mod pe care partidele tradiționale de opoziție nu îl atinseseră până atunci.
De la manifestații studențești la o provocare directă pentru Vučić
Protestele au început în campusuri universitare și pe străzile orașelor, unde studenții cereau dreptate și asumarea responsabilității pentru tragedia din Novi Sad. Ulterior, mișcarea s-a extins, atrăgând fermieri, actori, judecători și alte categorii profesionale.
Partidul Progresist Sârb (SNS), condus de Vučić, a resimțit presiunea. În ianuarie 2025, premierul a demisionat, invocând nevoia de a detensiona situația. În martie, Belgradul a găzduit ceea ce a fost descris drept cea mai mare manifestație antiguvernamentală din istoria Serbiei.
În paralel, studenții și-au construit propria structură de organizare prin adunări și plenare, fără să se bazeze pe un lider unic.
Când Vučić a anunțat alegeri anticipate, mișcarea era deja pregătită să transforme mobilizarea stradală în acțiune electorală.
„Au reușit să transforme acel elan emoțional într-o organizare adecvată și să-i învețe pe oameni cum să apere corectitudinea la secțiile de votare”, a explicat Helena Ivanov.
Gordana Delić, șefa programului pentru Balcani al German Marshall Fund din SUA, a descris scrutinul drept un referendum asupra direcției în care se îndreaptă țara.
„Mesajul a fost clar: statul de drept, nu guvernarea prin lege”, a afirmat aceasta.
Înaintea alegerilor, Vučić i-a acuzat pe protestatari că încearcă să „dărâme” Serbia. După ce a recunoscut rezultatul, a susținut că mișcarea ar fi beneficiat de sprijinul unor țări europene și al unui presupus „stat profund american”, fără să prezinte dovezi publice pentru aceste afirmații.
Cine va conduce Serbia în continuare?
Studenții nu vor prelua direct conducerea guvernului, deoarece nu au candidat ei înșiși la alegeri. În schimb, au susținut o listă de persoane cu experiență profesională, considerate capabile să intre în instituții și să pună în aplicare reformele promise.
Printre numele asociate listei se numără fostul star al baschetului Dejan Bodiroga, actorul Tihomir Stanić, cântărețul de operă Nikola Mikić și fostul guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, Dejan Šoškić.
Šoškić a fost menționat ca posibil candidat pentru o funcție de conducere. Acesta a vorbit public despre reformele economice pe care le-ar susține și a devenit ținta criticilor din presa favorabilă guvernului.
Totuși, conturarea unei conduceri politice stabile rămâne o provocare. Mișcarea s-a remarcat tocmai prin caracterul său descentralizat, iar transformarea protestelor într-un proiect instituțional presupune compromisuri și decizii dificile.
Ce reforme propune mișcarea studențească
Programul în 11 puncte urmărește schimbarea modului în care funcționează instituțiile statului. Printre principalele obiective se numără:
- Combaterea corupției, inclusiv prin înființarea unei unități de poliție care să-i ancheteze și să-i aresteze pe cei responsabili, în condițiile legii.
- Reformarea structurilor de ordine publică, prin îndepărtarea din Ministerul Afacerilor Interne a persoanelor care au încălcat regulile în timpul reprimării protestelor sau care au legături cu criminalitatea organizată.
- Schimbarea peisajului mediatic, pentru reducerea influenței politice și asigurarea independenței televiziunii publice.
- Depolitizarea întreprinderilor de stat, prin oprirea numirilor bazate pe loialitatea față de partidele politice.
Vučić și SNS resping acuzațiile de corupție și de influențare politică a mass-mediei.
O mișcare studențească fără studenți în Parlament?
Deși nu ocupă ei înșiși locurile câștigate, studenții vor continua să fie supuși presiunii publice pentru a se asigura că promisiunile electorale sunt respectate. Una dintre provocările majore va fi să transforme revendicările străzii în reforme concrete, fără să piardă sprijinul cetățenilor care au susținut mișcarea.
Studenții au afirmat că oamenii pe care i-au ales să-i reprezinte trebuie să ducă lupta pentru responsabilitate și transparență din stradă în interiorul instituțiilor.
În discursul său de duminică seara, Vučić le-a spus susținătorilor că studenții au irosit doi ani din viața Serbiei și că vor fi învinși „mai repede decât cred ei”.
Rămâne de văzut dacă mișcarea va reuși să păstreze unitatea care a făcut-o atât de puternică și să transforme mobilizarea anticorupție într-o schimbare durabilă a sistemului politic sârb.
