Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, a afirmat, marţi, că la cele 52 de companii din subordinea instituţiei salariile administratorilor erau stabilite „din pix”, fără un mecanism clar şi unitar. „De acum încolo, ne asigurăm că avem aceeaşi logică pentru întregul portofoliu”, a spus Darău. Se porneşte de la câştigul salarial mediu brut din sectorul în care activează compania şi se aplică mai multe criterii. De asemenea, s-au stabilit măsuri speciale pentru companiile care sunt pe pierdere.
„Am aprobat primul sistem unitar de fundamentare a remuneraţiei administratorilor din companiile de stat din portofoliul Ministerului Economiei. Dacă vrem companii de stat mai performante, trebuie să schimbăm inclusiv felul în care statul se comportă ca acţionar. Nu putem cere management profesionist, rezultate şi responsabilitate, dar să păstrăm reguli neclare şi diferite de la o companie la alta”, a scris, marţi, pe Facebook, Irineu Darău.
România nu are o grilă comună de salarii
Potrivit acestuia, Ministerul Economiei are în portofoliul său 52 de companii de stat, dar fără să aibă o grilă comună prin care să putem explica obiectiv cu cât ar trebui remunerat un administrator.
„A venit momentul să schimbăm această stare de fapt. Până acum, legea stabilea limitele generale, dar remuneraţiile erau stabilite «din pix». Nu a existat niciodată o formulă comună prin care să putem compara două companii şi să explicăm diferenţele între remuneraţiile pentru administrarea lor”, a adăugat ministrul interimar al Economiei.
O formulă bazată pe 5 criterii obiective
Darău explică că va exista „aceeaşi logică pentru întregul portofoliu” şi explică modul în care funcţionează sistemul:
„Pornim de la câştigul salarial mediu brut din sectorul în care activează compania şi aplicăm o formulă bazată pe 5 criterii obiective:
- dimensiunea companiei: cifra de afaceri şi numărul de angajaţi;
- importanţa strategică şi dificultatea mandatului;
- volumul investiţiilor raportat la cifra de afaceri;
- listarea pe o piaţă reglementată (bursa);
- profitabilitatea companiei”.
Potrivit lui Darău, calculul recompensează performanţa operaţională.
„Cu alte cuvinte, remuneraţia trebuie să reflecte responsabilitatea reală pe care o presupune administrarea unei companii. O societate strategică, cu mii de angajaţi şi investiţii importante, nu poate fi tratată la fel ca o companie mică, cu o activitate mult mai puţin complexă. Vrem să putem atrage administratori competenţi, inclusiv oameni cu experienţă serioasă din mediul privat, iar remuneraţia lor trebuie să fie competitivă, dar şi justificată prin criterii clare”, a mai explicat Darău.
Performanţa contează
Acesta a adăugat că, în acelaşi timp, performanţa contează: „O companie aflată pe pierdere porneşte de la un nivel prudent. Dacă în timpul mandatului administratorii reduc pierderea cu cel puţin 20%, readuc compania pe profit sau cresc profitul net recurent cu minimum 20%, remuneraţia poate fi reevaluată. Nu automat: rezultatele trebuie demonstrate, iar procedura de calcul va fi reluată”.
„Şi mai introducem o regulă importantă: orice abatere de la formula rezultată trebuie motivată în scris. Pentru fiecare societate va exista o fişă de scoring şi o notă de fundamentare. Nu este vorba despre o schimbare uniformă a indemnizaţiilor. Este vorba despre trecerea de la 52 de situaţii tratate punctual la un sistem în care putem explica, companie cu companie, de ce un anumit nivel de remunerare este justificat”, a mai scris Darău.
Ministrul interimar al Economiei explică faptul că acesta este doar primul pas şi urmează aplicarea metodologiei şi, cel mai important, măsurarea rezultatelor.
