Premierul desemnat Siegfried Mureșan promite că, dacă Guvernul său va primi votul Parlamentului, nu va majora taxele și impozitele pe durata mandatului, va păstra cota unică și va încerca să reducă TVA la 19% atunci când situația bugetară o va permite. În program intră și posibile creșteri ale salariilor din sectorul public și indexarea pensiilor în 2027.
Dincolo de măsurile economice, miza imediată rămâne însă obținerea voturilor necesare în Parlament. Mureșan este susținut de PNL, USR și UDMR, dar cele trei formațiuni nu au singure majoritatea necesară. Premierul desemnat a început negocierile cu PSD, în condițiile în care conducerea social-democraților a decis să nu susțină viitorul Cabinet.
Mureșan spune că va merge oricum în Parlament și că votul va arăta public poziția fiecărui partid.
Mureșan: Nu vor exista creșteri de taxe și impozite
Una dintre principalele promisiuni cu care Siegfried Mureșan vrea să ajungă în Parlament este înghețarea fiscalității la actualul nivel.
„Vom menține cota unică și, în ceea ce privește impozitarea, nu vor exista în România creșteri de impozite și taxe pe toată durata mandatului meu”, a declarat premierul desemnat.
Mureșan a recunoscut că majorările fiscale adoptate anterior au pus presiune asupra populației și companiilor, dar susține că acestea au fost luate într-un context bugetar dificil.
„Creșterea taxelor nu a fost luată cu inima ușoară. Acum situația este mai bună. Obiectivul meu e să avem relaxare fiscală de îndată ce ne permitem, unde are sens și este posibil”, a spus acesta.
Premierul desemnat a mers mai departe și a vorbit despre o eventuală revenire a TVA la 19%.
„Guvernul meu nu are în vedere nicio creștere de TVA și, când este posibil, să revenim la 19%”, a declarat Mureșan.
El nu a anunțat însă un termen pentru reducerea TVA, măsura fiind condiționată de situația bugetară.
Salarii mai mari pentru bugetari și indexarea pensiilor
Mureșan a anunțat că viitorul Guvern ar urma să ia în calcul, la construirea bugetului pentru 2027, creșterea salariilor din sectorul public și indexarea pensiilor.
„Salariile au stagnat, este nevoie de o creștere. Vom avea în vedere o creștere a salariilor în sectorul public și o indexare a pensiilor”, a declarat acesta.
Premierul desemnat nu a avansat procente și a spus că deciziile vor depinde de banii disponibili.
„Momentul bugetului 2027 va fi momentul la care vom vedea ce ne permitem. Vom acorda o atenție deosebită pensiilor, va trebui să găsim un echilibru între creșterea veniturilor mici și creșterea economică”, a spus Mureșan.
El a precizat și că nu intenționează să introducă o taxă pentru pensiile sub 3.000 de lei. În ceea ce privește eventuale măsuri de relaxare fiscală pentru celelalte pensii, acestea urmează să fie evaluate în funcție de spațiul bugetar disponibil.
„Vom începe pozitiv, cu vești bune la bugetul din 2027”
Întrebat dacă își va impune un termen până la care să „dezghețe” pensiile, salariile și angajările, Mureșan a indicat din nou bugetul anului viitor.
„Va trebui să facem rectificarea bugetară rapid. Îmi propun ca la legea bugetului de stat să venim cu anumite măsuri de relaxare. Vom începe pozitiv, cu vești bune la bugetul din 2027”, a afirmat premierul desemnat.
El a evitat însă să indice o sumă pe care ar trebui să o câștige lunar o familie cu doi copii.
Mureșan a spus că nivelul necesar diferă foarte mult în funcție de localitate și de situația fiecărei familii și că obiectivul său este creșterea sustenabilă a veniturilor și reducerea diferențelor dintre mediul rural și urban.
Trei vicepremieri. Numărul ministerelor nu va crește
Viitorul Cabinet Mureșan ar urma să aibă trei vicepremieri, fiecare cu portofoliu. Premierul desemnat susține însă că nu va majora numărul actual de ministere și nu exclude comasarea unor structuri. Întrebat dacă cei trei vicepremieri ar putea fi liderii partidelor care îl susțin, Mureșan a evitat să confirme. „Nu voi anunța miniștri sau să-i schimb la televizor”, a spus acesta.
Potrivit premierului desemnat, întâi va fi finalizat programul de guvernare, iar ulterior vor fi alese persoanele care ar urma să îl pună în aplicare. Mureșan a afirmat că există suficienți specialiști în PNL, USR și UDMR pentru a forma nucleul viitorului Cabinet.
Companiile de stat ar putea fi listate la bursă
Un alt capitol anunțat de Mureșan vizează reforma companiilor de stat. Premierul desemnat spune că fiecare companie vizată ar trebui să aibă, în termen de 12 luni de la învestirea Guvernului, un plan de management performant.
Unele companii ar putea fi ulterior listate la bursă, „dacă este cazul”. Mureșan a susținut că există și companii din sectorul energetic care absorb o parte foarte mare din subvențiile acordate de stat și că acestea trebuie eficientizate.
În același timp, viitorul Guvern ar urma să introducă audituri pentru investițiile publice și să aplice principiul potrivit căruia orice cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă permanentă de finanțare.
Investiții în stocarea energiei
În domeniul energiei, Mureșan a indicat ca obiectiv reducerea facturilor. El a susținut că România are nevoie atât de noi capacități de producție, cât și de investiții în stocarea energiei. Premierul desemnat a explicat că producția fotovoltaică este ridicată în timpul zilei, în timp ce o parte importantă a consumului casnic apare seara, ceea ce creează nevoia unor capacități suplimentare de stocare.
Programul viitorului Cabinet ar urma să includă și măsuri de susținere a companiilor românești care vor să se extindă pe piețele din regiune, precum și soluții de finanțare pentru companiile medii.
PSD a decis să nu voteze Guvernul Mureșan
Problema principală pentru premierul desemnat nu este însă, în acest moment, programul economic, ci aritmetica parlamentară. PNL, USR și UDMR îl susțin oficial, dar voturile celor trei formațiuni nu sunt suficiente pentru învestirea Cabinetului.
Conducerea PSD a decis pe 21 septembrie să nu voteze Guvernul Mureșan. Cu toate acestea, premierul desemnat spune că va continua dialogul cu Sorin Grindeanu.
Mureșan a anunțat că discuțiile cu PSD vor fi purtate exclusiv la nivel instituțional și că nu intenționează să negocieze individual cu parlamentari social-democrați pentru a obține voturi.
„Singurul dialog pe care îl voi avea cu PSD va fi cel oficial, nu voi căuta să am dialog separat cu alți membri pentru a rupe voturi, pentru că ce ție nu-ți place altuia nu-i face”, a declarat acesta. El a precizat că va discuta cu Sorin Grindeanu în calitatea acestuia de președinte al PSD.
Ce spune despre cele zece condiții ale PSD
Sorin Grindeanu a condiționat discuțiile politice de zece puncte prezentate de PSD. Mureșan susține că o parte dintre acestea se regăsesc deja în programul său, dar consideră că documentul PSD nu conține măsuri suficient de concrete.
„Cele 10 puncte nu sunt măsuri, sunt afirmații cu caracter general. Mare parte sunt în planul de guvernare”, a afirmat Mureșan. Premierul desemnat spune că respectivele principii pot constitui însă o bază pentru negocieri.
Mureșan nu mai vrea PNL și PSD în același guvern
Premierul desemnat a reiterat că nu dorește refacerea unei coaliții PNL-PSD. Mureșan a făcut însă o distincție între o guvernare comună și posibilitatea ca cele două partide să susțină sau să conducă succesiv guverne diferite.
„Ce excludem este ca PNL și PSD să guverneze împreună. Ce nu excludem este ca partidele să guverneze unul după altul”, a declarat acesta. Totuși, Mureșan a spus că preferința sa este ca viitorul Cabinet să rămână în funcție până la alegerile parlamentare din 2028.
„Preferința mea este să avem un singur guvern de acum până în 2028”, a afirmat premierul desemnat. Argumentul său este că România a avut prea multe schimbări de premier în ultimul deceniu și că un nou mecanism de rotație ar accentua instabilitatea.
„Nu sunt un premier de sacrificiu”
Una dintre întrebările adresate lui Mureșan a vizat posibilitatea ca desemnarea sa să fie, de fapt, un pas către alegeri anticipate, în condițiile în care majoritatea necesară pentru învestire nu este deocamdată asigurată. Mureșan a respins ideea.
„Nu sunt un premier de sacrificiu. Constituția nu prevede un premier de sacrificiu”, a afirmat acesta. El a recunoscut însă că situația politică poate ajunge la dizolvarea Parlamentului dacă tentativele de formare a unui guvern eșuează. În același timp, premierul desemnat a afirmat că președintele Nicușor Dan nu își dorește alegeri anticipate.
Mureșan a încercat să folosească riscul anticipatelor și ca argument în discuția cu PSD, afirmând că parlamentarii trebuie să decidă dacă preferă susținerea unui guvern sau posibilitatea unor noi alegeri.
În România, dizolvarea Parlamentului este însă condiționată de procedura prevăzută de Constituție și nu reprezintă o decizie pe care președintele o poate lua discreționar „oricând”.
Va merge în Parlament chiar dacă nu are garantată majoritatea
Mureșan a precizat că nu intenționează să renunțe la mandat înainte de vot dacă negocierile nu îi asigură majoritatea. „Categoric vom merge în plen pentru a cere votul”, a declarat acesta.
Premierul desemnat a prezentat trei motive: spune că tratează mandatul de formare a Guvernului cu seriozitate, dorește să prezinte public programul de guvernare și vrea ca fiecare partid să își asume prin vot poziția față de Cabinet.
„Vom merge la vot pentru a da oamenilor șansa să vadă cum votează și cum se poziționează fiecare partid parlamentar”, a spus Mureșan.
Relația cu AUR
Mureșan a exclus posibilitatea de a construi majoritatea printr-un acord cu AUR. Premierul desemnat a afirmat că viitorul Cabinet trebuie să aibă un caracter pro-european și că pozițiile AUR sunt fundamental diferite de cele ale formațiunilor care îl susțin. AUR a anunțat, la rândul său, că nu votează un guvern din care partidul nu face parte.
În discursul său, Mureșan a prezentat votul PSD și ca pe un test privind poziționarea europeană a social-democraților. Aceasta reprezintă însă poziția politică a premierului desemnat, contestată de PSD, și nu o constatare factuală privind orientarea partidului.
Despre PSD: colaborare la Bruxelles, conflict la București
Premierul desemnat a invocat și experiența sa din Parlamentul European pentru a argumenta că un dialog cu social-democrații este posibil. Mureșan a afirmat că europarlamentarii social-democrați au colaborat cu el în mai multe dosare europene, printre care bugetul Uniunii Europene și sprijinul pentru Republica Moldova.
El încearcă astfel să separe relația dintre grupurile politice europene de conflictul dintre PNL și PSD de pe scena internă.
Mureșan vrea un premier politic, nu unul tehnocrat
Premierul desemnat a spus că, după revenirea președintelui Nicușor Dan în țară, intenționează să îi prezinte programul de guvernare. Mureșan consideră că România are nevoie de un premier politic susținut explicit de partide parlamentare, nu de un premier tehnocrat. În opinia sa, existența unui guvern stabil i-ar întări și poziția președintelui României în negocierile europene.
Mureșan lasă funcțiile pentru finalul negocierilor
Premierul desemnat nu a anunțat numele viitorilor miniștri. El spune că programul de guvernare trebuie finalizat înainte de împărțirea funcțiilor. „După program, să vedem care sunt persoanele cele mai capabile și pregătite să îl implementeze”, a declarat Mureșan. Premierul desemnat a confirmat doar structura generală: același număr de ministere și trei vicepremieri cu portofolii.
Fondurile europene, între prioritățile viitorului Cabinet
Mureșan și-a invocat experiența din Parlamentul European și rolul avut în negocierile bugetare ale UE. El spune că România trebuie să susțină menținerea cel puțin la nivelurile actuale a fondurilor pentru agricultură și politica de coeziune și să obțină sume mai mari pentru securitate și apărare.
Premierul desemnat a anunțat că, odată concentrat pe formarea Guvernului, va trebui să predea responsabilitățile pe care le deține în negocierile bugetare din Parlamentul European.
Miniștrii ar urma să fie audiați cel puțin o oră
Mureșan intenționează să depună programul de guvernare și lista miniștrilor până la sfârșitul săptămânii. Audierile miniștrilor ar urma să se desfășoare luni și marți, iar votul pentru învestirea Cabinetului ar putea avea loc marți. Premierul desemnat spune că va solicita ca audierea fiecărui ministru să dureze cel puțin 60 de minute.
Argumentul său este că miniștrii trebuie să aibă suficient timp pentru a-și prezenta proiectele și competențele, iar parlamentarii trebuie să îi poată chestiona în detaliu.
A treia încercare de formare a unui guvern
Siegfried Mureșan a fost desemnat premier de președintele Nicușor Dan pe 17 septembrie, în contextul crizei politice declanșate după căderea Guvernului Ilie Bolojan. Este a treia nominalizare făcută de șeful statului pentru funcția de premier în această perioadă.
Eugen Tomac a renunțat la mandat înainte de a cere votul Parlamentului, după ce nu a reușit să strângă o majoritate, iar Cabinetul propus de Adrian Veștea nu a obținut voturile necesare pentru învestire. Mureșan are la dispoziție zece zile de la desemnare pentru a cere votul de încredere al Parlamentului.
În aceste condiții, negocierile cu PSD din următoarele zile devin decisive pentru tentativa de învestire, chiar dacă social-democrații au anunțat oficial că nu intenționează să voteze Cabinetul propus de Mureșan.
