Un sondaj realizat în cadrul BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VIII-a (2–6 martie 2026) arată că majoritatea românilor susțin introducerea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la rețelele sociale. Rezultatele indică o preocupare crescândă la nivel societal privind impactul mediului digital asupra tinerilor.
Potrivit datelor, 65,4% dintre respondenți sunt total de acord cu stabilirea unei limite de vârstă, iar alți 16,7% se declară oarecum de acord. În total, peste 80% dintre români susțin o astfel de măsură, ceea ce reflectă o legitimitate socială puternică pentru intervenția statului în protejarea minorilor. În opoziție, doar 15,8% dintre participanți își exprimă dezacordul, în diferite grade.
Analiza pe categorii socio-demografice arată că susținerea este mai ridicată în rândul persoanelor între 30 și 44 de ani, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din mediul urban mare. În schimb, opoziția este mai vizibilă în rândul persoanelor cu educație primară și al unor locuitori din Capitală.
Ce vârstă ar trebui impusă?
În ceea ce privește pragul concret, opiniile sunt mai fragmentate. Dintre cei care susțin introducerea unei limite: 27,7% consideră că vârsta minimă ar trebui să fie 16 ani, 17,2% optează pentru 18 ani, 16,6% indică 14 ani, 8,3% aleg 15 ani.
Tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație superioară tind să favorizeze limite mai permisive (14 ani), în timp ce persoanele vârstnice și cele cu nivel scăzut de educație preferă restricții mai stricte, precum pragul de 18 ani.
Minorii, percepuți drept cei mai vulnerabili
Aproape jumătate dintre respondenți (48,6%) consideră că minorii sunt cel mai vulnerabil grup în utilizarea rețelelor sociale. Totuși, un procent semnificativ (26,2%) extinde această vulnerabilitate la întreaga populație, ceea ce indică o îngrijorare generalizată privind efectele mediului online.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, subliniază că nivelul ridicat de susținere reflectă o percepție largă a necesității protejării minorilor în spațiul digital. Totodată, lipsa unui consens privind vârsta exactă arată că normele sociale sunt încă în formare.
„Sprijinul foarte ridicat pentru introducerea unei vârste minime indică o legitimitate socială solidă pentru intervenția statului, percepută ca necesară în protejarea minorilor în spațiul digital. Diferențele apar nu asupra principiului, ci asupra nivelului de restricție, unde se disting clar orientări mai permisive în rândul grupurilor active și educate și poziții mai restrictive în rândul celor mai vârstnici și cu educație primară.
Absența unei majorități clare în jurul unei singure vârste arată că normele sociale sunt încă în formare, iar societatea nu a stabilit un reper comun privind momentul adecvat al accesului. În același timp, concentrarea percepției de vulnerabilitate asupra minorilor confirmă că această categorie este văzută drept principalul beneficiar al oricărei reglementări. Extinderea vulnerabilității și către întreaga populație sau alte grupuri sugerează o preocupare mai largă față de efectele rețelelor sociale, ceea ce poate susține măsuri de protejare mai ample decât simpla limitare de vârstă”, a punctat Remus Ștefureac.
Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice (CATI) pe un eșantion de 1100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Citește și: O româncă din Italia a fugit de acasă cu un loz de 500.000 de euro cumpărat de concubinul ei
