De pe coasta orașului Perth, în sud-vestul Australiei, o siluetă albastră se ridică uneori din ocean ca o apariție misterioasă. Este Insula Rottnest, cunoscută de populația aborigenă Noongar sub numele de Wadjemup – „locul spiritelor”.
Pentru turiști, insula este un colț de paradis: plaje cu nisip alb, ape turcoaz și celebrul quokka, marsupialul devenit vedetă pe Instagram datorită „zâmbetului” său simpatic. Peste 800.000 de vizitatori ajung aici anual pentru relaxare, snorkeling sau plimbări cu bicicleta.
Dar frumusețea sa ascunde o poveste mult mai profundă, potrivit CNN.
Un loc sacru pentru poporul Noongar
Pentru comunitatea Noongar, Wadjemup nu este doar o destinație de vacanță, ci un spațiu spiritual. Conform tradiției, spiritele celor morți călătoresc spre vest, către insule, unde își găsesc liniștea.
Profesorul aborigen Len Collard explică faptul că insula a fost întotdeauna asociată cu lumea spiritelor. După perioada colonială însă, semnificația sa s-a schimbat dramatic, devenind locul cu unul dintre cele mai mari numere de decese ale aborigenilor aflați în custodie din Australia.
Wadjemup – închisoarea uitată a Australiei
În 1838, Wadjemup a fost transformată într-o închisoare destinată exclusiv băieților și bărbaților aborigeni. Sistemul juridic colonial era complet străin pentru aceștia: mulți au fost judecați într-o limbă pe care nu o înțelegeau și condamnați pentru fapte minore, precum furtul de hrană.
Unii prizonieri au fost aduși de la peste 2.000 de kilometri distanță, din regiunile aride ale continentului australian — oameni care nu văzuseră niciodată marea. Transportați în lanțuri, legați de gât, brațe și picioare, ajungeau pe insulă fără să știe dacă își vor mai vedea vreodată familiile.
Aici erau obligați la muncă grea: au construit debarcadere, clădiri administrative, locuințe și infrastructura colonială. Practic, întreaga dezvoltare a insulei a fost realizată prin muncă forțată.
Viața în celule era brutală. Supraaglomerarea și bolile făceau ravagii, iar superintendentul Henry Vincent, fost militar, era cunoscut pentru pedepsele violente aplicate deținuților. Niciodată tras la răspundere, numele său a rămas pe harta insulei până în 2022.
Timp de 93 de ani, aproape 4.000 de aborigeni au fost încarcerați aici. Cel puțin 373 au murit, majoritatea fiind îngropați în morminte nemarcate.
De la loc al suferinței la destinație turistică
După închiderea închisorii, în 1902, Wadjemup a început o transformare radicală. Blocul principal de celule a devenit cazare de vacanță încă din 1911. Zidurile au fost demolate, clădirile modernizate, iar trecutul aproape șters.
Ironia dureroasă era evidentă: turiștii dormeau în camere unde cândva muriseră prizonieri.
Și mai șocant, zona care adăpostea mormintele nemarcate ale deținuților a fost transformată într-un camping numit Tentland. Timp de aproape 90 de ani, vizitatorii și-au montat corturile la doar câteva zeci de centimetri de unul dintre cele mai mari locuri de înmormântare indigene din Australia.
Abia în 2007 campingul a fost închis definitiv, iar în 2018 fosta închisoare a încetat să mai funcționeze ca resort turistic.
Vindecarea trecutului și memoria colectivă
Astăzi, insula încearcă să își recunoască istoria. Autoritățile locale au inițiat proiecte dedicate adevărului și reconcilierii: conservarea clădirii originale a închisorii, comemorări culturale și ceremonii spirituale.
Evenimentul Wadjemup Wirin Bidi din 2024 a reunit sute de aborigeni veniți pentru ritualuri menite să onoreze spiritele celor îngropați aici și să aducă vindecare comunităților afectate.
Tururile culturale ghidate de membri ai comunității Noongar spun astăzi vizitatorilor povestea completă a insulei — nu doar cea turistică, ci și cea umană.
Paradisul care cere respect
Pentru localnici, Wadjemup rămâne un loc al frumuseții și al durerii în același timp. Mulți dintre ei își vizitează strămoșii îngropați aici și consideră insula o „santinelă” care amintește lumii de trecut.
Ghidul cultural Casey Kickett le oferă turiștilor un sfat simplu: atunci când ajung pe insulă, să arunce puțin nisip în apă și să se prezinte Țării și spiritelor.
Un gest simbolic prin care paradisul devine nu doar o destinație de vacanță, ci un loc al memoriei și al respectului.
Citește și: CCR finalizează motivarea pe pensiile speciale. Legea ajunge la Nicușor Dan pentru promulgare
