România solicită o extindere a posturii defensive a NATO în zona Mării Negre, avertizând că intensificarea activităților militare ale Rusiei necesită o prezență aliată mai puternică și mai concentrată în regiune, relatează Politico.
NATO ar trebui să transfere arme anti-dronă, radare și rachete de apărare antiaeriană la Marea Neagră în cadrul unei noi misiuni aliate de descurajare a Rusiei, a declarat pentru Politico ministrul român al apărării, Radu Miruță, citat de Rador.
„Marea Neagră e […] locul în care rușii manifestă un interes imens”, a declarat el într-un interviu acordat cu ocazia Conferinței de Securitate de la München. „Este o mare care trebuie protejată și e o mare cu privire la care România e foarte interesată [ca NATO] să ofere protecție.
Anul trecut NATO a lansat două misiuni menite să combată incidentele tot mai frecvente de tăiere a cablurilor submarine și să consolideze apărarea antiaeriană vulnerabilă a alianței, denumite Baltic Sentry, respectiv Eastern Sentry. Săptămâna trecută a fost lansată și Arctic Sentry — în mare parte pentru a-l liniști pe Donald Trump care a amenințat că va anexa Groenlanda, invocând și riscuri la adresa securității insulei. Alianța ar trebui acum să lanseze o inițiativă similară, Black Sea Sentry, a afirmat Miruță, întrucât Bucureștii întâmpină dificultăți în a răspunde la războiul Rusiei cu drone din Ucraina vecină, potrivit G4Media.ro
Reacționând la apel, un responsabil NATO a declarat pentru Politico că alianța va „continua să adapteze” misiunea Eastern Sentry ca răspuns la „violări nesăbuite ale […] spațiului aerian, inclusiv în România”. NATO „lucrează cu România pentru a consolida și mai mult această linie de acțiune”, a adăugat el.
Miruţă: „Vedem drone care vin peste Marea Neagră către Ucraina”
Țara, cu o graniță de 650 de kilometri cu Ucraina, a înregistrat peste 10 incursiuni de drone după invazia rusă din 2022. Drept răspuns, Bucureștii au amendat anul trecut legislația privind doborârea dronelor, a repoziționat trupe la graniță și a achiziționat un nou sistem american anti-dronă Merops — însă violările continuă.
„Vedem drone care vin peste Marea Neagră către Ucraina”, a declarat Miruță, și „activitatea […] e în creștere […] E dificil să scanezi 24 de ore din 24 întregul teritoriu. Scanăm tot, dar ne concentrăm resursele mai ales în zonele locuite”.
Având în vedere că Ucraina se află pe celălalt mal al Dunării față de România, „armatei române îi e dificil să decidă dacă o dronă care vine […] se va opri acolo sau nu”.
Există, de asemenea, argumente generale pentru o misiune la Marea Neagră.
Amenințarea rusă se extinde dincolo de incursiunile aeriene
Deși Eastern Sentry acoperă deja, teoretic, spațiul aerian al României, amenințarea rusă se extinde dincolo de incursiunile aeriene, și deasupra mării, potrivit Oanei Popescu-Zamfir, directoarea grupului de reflecție axat pe securitate GlobalFocus Center, cu sediul la București.
Prezența Moscovei în Marea Neagră scoate la iveală un „deficit uriaș” de informații și acțiuni de supraveghere și recunoaștere, a declarat ea. Pe de altă parte, proiectul de gaze Neptun Deep al României, care va deveni activ la anul, ridică „posibilitatea tot mai mare a unor activități hibride” ale Rusiei, a mai afirmat ea.
„Trebuie să fim pregătiți pentru orice fel de acte de sabotaj“
Drept urmare, „trebuie să fim pregătiți pentru orice fel de acte de sabotaj,” a declarat Popescu-Zamfir, precum și pentru bruiaj GPS și comportament suspect din partea navelor rusești. Ca răspuns NATO ar putea desfășura drone subacvatice, îmbunătăți detectarea prin sateliți și centraliza monitorizarea regiunii.
E o solicitare pe care Miruță o susține. „Cer cu toată vocea mea să avem o distribuție echitabilă pe întregul flanc estic, de la Marea Neagră la Marea Baltică”, a declarat el, argumentând că un program Black Sea Sentry ar putea implica mutarea mai multor „echipamente anti-dronă, radare, rachete antiaeriene” și alte echipamente aliate în regiune.
„Există resurse concentrate în Marea Baltică, dar sunt necesare și în Marea Neagră”
Totuși, unii aliați NATO sunt sceptici, temându-se că ideea ar putea suprasolicita resursele. „Din cauza modelului de forță suprasolicitat, eu nu consider că există vreun apetit prea mare pentru acest lucru”, a declarat un diplomat NATO sub rezerva anonimatului.
Pentru Miruță însă, e o chestiune de împărțire a poverii. „Există resurse concentrate în Marea Baltică […], dar sunt necesare și în Marea Neagră”, a afirmat el, „așa că haideți să distribuim în mod echitabil resursele între aceste două puncte”.
Citeşte şi:
