Într-un moment în care președintele SUA încearcă să remodeleze ordinea internațională, un club incipient de autocrați, monarhi și aliați ai președintelui SUA a prins contur joi la Davos. Cei mai mulți europeni nu sunt convinși de propunerile acestuia, scriu Reuters și Financial Times.
Donald Trump a condus azi la Davos o ceremonie de semnare a cartei Consiliului de Pace, pe care susţine că l-a creat pentru rezolvarea conflictelor din întreaga lume, concurând cu Naţiunile Unite. Nicio mare putere europeană nu a fost reprezentată la ceremonie.
Trump a abordat aceste preocupări în discursul său de deschidere la ceremonia de semnare a acordului, afirmând că noul consiliu va colabora cu ONU, în timp ce enumera alte probleme diplomatice importante din regiune și din întreaga lume.
„Odată ce acest consiliu va fi complet format, vom putea face practic orice ne dorim. Și vom face acest lucru în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite”, a declarat Trump, adăugând că ONU are un potențial enorm care nu a fost încă exploatat pe deplin. „Organizația Națiunilor Unite are un potențial enorm și cred că asocierea Consiliului Păcii cu oamenii pe care îi avem aici… ar putea fi ceva foarte, foarte unic pentru lume”, a spus Trump.
Trump a invitat zeci de lideri mondiali să se alăture acestui organism
Trump, care va prezida consiliul, a invitat zeci de lideri mondiali, inclusiv pe președintele României Nicușor Dan, să se alăture acestui organism, dar succesul său în atragerea partenerilor a fost limitat.
Financial Time scrie că printre cei care s-au grăbit să se alăture se află șase monarhi, trei foști oficiali sovietici – ajunși șefi de state, două regimuri susținute de armată și un lider căutat de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime de război.
Unii aliați tradiționali ai SUA, mulți din Europa, inclusiv Franța, Germania sau Marea Britanie, au ezitat să se alăture consiliului, care are o contribuție de un miliard de dolari, răspunzând cu prudență sau refuzând invitația.
Și în afară de SUA, niciun alt membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU – cele cinci state cu cea mai mare influență asupra dreptului internațional și diplomației de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – nu s-a angajat încă să se alăture. România a spus deocamdată că se mai gândește.
Aproximativ 35 de țări s-au angajat să adere
Instituirea consiliului a fost aprobată printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, ca parte a planului de pace al lui Trump pentru Gaza, iar purtătorul de cuvânt al ONU, Rolando Gomez, a declarat joi că implicarea ONU în consiliu se va face numai în acest context.
Aproximativ 35 de țări s-au angajat să adere, printre care Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Turcia. Pentru comparație, ONU – înființată în urma celui de-al doilea război mondial – are 193 de membri.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, un critic dur al ONU, s-a alăturat rapid. A făcut acest lucru la o zi după ce a demolat sediul golit din Ierusalimul de Est al unei agenții ONU înființate în 1949 pentru a hrăni, adăposti și educa refugiații palestinieni. Dar a trebuit să se înscrie de la distanță – căutat de Curtea Penală Internațională pentru acuzații de crime de război, Netanyahu a riscat să fie arestat participând la summitul de la Davos din Elveția, scrie Financial Times.
Consiliul este completat de trei lideri ai fostelor republici sovietice
Consiliul este completat de trei lideri ai fostelor republici sovietice care și-au început cariera ca mandarini în URSS: Alexander Lukașenko din Belarus – cunoscut și ca ultima dictatură a Europei, Kassim-Jomart Tokaiev din Kazahstan și Șavkat Mirziioiev din Uzbekistan.
Din Uniunea Europeană, Ungaria lui Viktor Orban, un puternic aliat al lui Viktor Orban, este prima care s-a grăbit să se alăture Consiliului pentru Pace. Potrivit Politico, Bulgaria a acceptat de asemenea să participe. Argentina lui Javier Milei, un alt aliat al lui Trump, și-a anunțat de asemenea intenția de a intra în Consiliu.
Cine a refuzat
Rusia a declarat miercuri seara că studiază propunerea, în vreme ce China nu a declarat încă dacă se va alătura. Franța a refuzat. Marea Britanie a declarat joi că nu se va alătura în prezent, iar reticențe au venit și din Germania. Norvegia, Suedia, Olanda și Slovenia au spus că nu vor participa. Italia este și ea reticentă, deși în coaliția Giorgiei Meloni există o poziție favorabilă – cea a lui Matteo Salvini.
România mai analizează încă propunerea primită de la Donald Trump
Ministra română de Externe Oana Ţoiu a declarat miercuri pentru postul polonez TVP că Bucureștiul mai analizează încă propunerea primită de la Donald Trump de a se alătura Consiliului pentru Pace.
În discuția cu jurnaliștii polonezi, ea a citat istoricul diplomatic al ţării. „România este una dintre puţinele ţări care a avut relaţii diplomatice neîntrerupte atât cu Palestina, cât şi cu Israelul”, a spus ea, subliniind eforturile umanitare, precum evacuările medicale din Gaza. Cu toate acestea, Bucureștiul încă evaluează implicațiile. „Trei sau patru zile nu sunt suficiente pentru a evalua implicațiile juridice și financiare mai ample”, a spus Țoiu, avertizând asupra unei potențiale suprapuneri cu mecanismele existente ale Națiunilor Unite. Consilierul prezidenţial pentru securitate naţională Marius Lazurca afirmase deja că i se pare nepotrivit ca preşedintele Nicuşor Dan să răspundă „în pripă” inițiativei.
PSD a cerut însă o acceptare rapidă a participării României la un Consiliu pentru Pace
PSD a cerut însă o acceptare rapidă a participării României. „Când principalul furnizor de securitate pentru ţara ta, în speţă pentru România, îţi adresează o invitaţie să participi la un Consiliu pentru Pace, spui da, fără rezerve şi niciodată costurile nu sunt prea mari”, a declarat Sorin Grindeanu la Antena 3.
Citeşte şi: NYT: SUA ar putea primi mici bucăți din teritoriul Groenlandei, după modelul bazelor britanice din Cipru
